Anul acesta ar putea fi adoptată Legea transplantului

După ce, în 2018, activitatea de transplant a avut rezultate slabe în România, din cauza programului național ineficient și a numărului foarte mic de donatori de organe, 2019 are premisele unui an mai bun, în așteptarea adoptării de către Parlament a Legii transplantului.

Potrivit bilanțului realizat în luna noiembrie de Agenția Națională pentru Transplant (ANT), în anul 2018, la nivel național au fost în­re­gistrați 160 de potențiali donatori, dintre care doar 55 au fost, în cele din urmă, donatori reali. „Din păcate, familiile a 50 de donatori nu au fost de acord cu prelevarea de organe, iar restul au avut alte probleme de sănătate, care au făcut imposibilă prelevarea”, declara, în noiembrie 2018, Anca Baculea, șefa ANT.

În Programul Naţional de Transplant, la nivelul anului trecut, existau 41 de unităţi sanitare acreditate pentru prelevarea de organe, dar numai 11 dintre acestea au desfăşurat activitate în domeniul transplantului. Astfel, în cele 11 centre, s-au realizat 102 transplanturi renale, 46 de ficat, trei de plămâni și cinci de cord.

Cu toate acestea, datele Ministerului Sănătății arată că la sfârșitul anului 2018 se înregistra o creștere cu 40% a numărului de prelevări de organe, față de aceeași perioadă a anului 2017.

Potrivit Ancăi Baculea, reorganizarea ANT este prima problemă care trebuie rezolvată la nivelul instituţiei. De asemenea, activitatea de transplant ar putea fi revigorată prin mai buna funcționare a Registrului donatorilor voluntari, fiind nevoie ca populația să ştie despre acest document în care oamenii își pot da acceptul pentru prelevarea de organe.

Însă cei implicați în activitatea de transplant, din toate centrele din țară, au mari așteptări legate de Legea transplantului, finalizată de minister de la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, trimisă deja la Guvern și care ar trebui să intre cât de curând în dezbatere publică.

„Am finalizat Legea transplantului, am trimis-o la Guvern spre studiu, tehnică legislativă şi toate celelalte. Eu spun că va fi ceva care nu că va revoluţiona transplantul, ci îl va pune exact acolo unde îi este locul”, declara, la sfârșitul lui noiembrie, ministrul sănătății, Sorina Pintea.

Viitoarea Lege a transplantului prevede ca spitalele judeţene de urgenţă cu secţie de anestezie şi terapie intensivă să poată face prelevare de organe. Prevederea era necesară, dat fiind faptul că au existat cazuri, în mai multe spitale judeţene, în care au fost declaraţi pacienţi în moarte cerebrală, dar, din cauza cadrului legislativ, nu s-a făcut nici o prelevare de organe.

Ministrul sănătății a anunțat, de asemenea, că Programul Naţional de Transplant va fi reorganizat, iar începând din ianuarie 2019 va fi gestionat de ANT.

Tot în vederea stimulării transplantului de organe, în toamna anului trecut a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă prin care au fost acreditate temporar, pentru o perioadă de șase luni, 57 de unităţi care desfăşoară activităţi de donare, prelevare, conservare şi transplant al organelor, ţesuturilor şi celulelor de origine umană. În același timp, autoritățile sanitare din România au purtat discuții cu omologii din state precum Germania și Ungaria, pentru a prelua pacienţii care au nevoie de transplant. Astfel, dacă un pacient român nu poate beneficia de transplant din cauza complicaţiilor, poate face în străinătate această operaţie, dacă găseşte o clinică disponibilă să preia cazul.

Printre transplanturile efectuate în 2018 se numără cele patru de plămâni, realizate de echipa medicală de la Spitalul Clinic „Sf. Maria” din Bucureşti, dar şi cele de la Spitalul „C. I. Parhon” din Iaşi, unde medicii au efectuat mai multe intervenţii de transplant renal.

În 2018, s-a înregistrat în premieră un transplant parţial de cornee prin tehnica DMEK (Descemet Membrane Endothelial Keratoplasty), realizat la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” din București.