Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
Apa şi săpunul, cele mai simple metode de profilaxie
Educaţia sanitară este un act de instruire a populaţiei, indiferent de vârstă sau statut, cu noţiuni şi tehnici simple de prevenire a îmbolnăvirii sau a agravării bolilor. Iar efectele acestui tip de educaţie se pot constata, dacă este realizată de promotori cu experienţă, dar mai ales dacă oamenii sunt receptivi şi conştienţi de sarcina ce le revine şi lor pentru propria sănătate sau a celor din jur.
Spălatul mâinilor - atunci când a fost conştientizată valoarea acestui act simplu şi abordabil de toată lumea - a reprezentat "minunea" care a pus stavilă molimelor ce au secerat omenirea cu boli diareice. Temuta holeră, dezinteriile din aglomeraţiile umane, mai ales în sezoanele calde, au putut fi "ţinute în frâu" cu secole înaintea erei antibioticelor. Aceasta s-a putut acolo unde, pe de o parte oamenii cu spirit de observaţie au văzut şi au spus, iar pe de altă parte oameniii receptivi au aplicat metoda prin care microbii mortali nu au mai ajuns de pe mâini la gură şi de aici în mediul lor de acţiune, tubul digestiv. Spălarea mâinilor ca rol de prevenire a bolilor este simplă şi cu randament mare, dacă se învaţă şi se aplică corect tehnica. După umezirea mâinilor şi a săpunului cu apă curată se învârte săpunul în palme, aproape un minut, pentru a face spumă multă. În etapa următoare, se fricţionează timp de un minut, cu o mână pe cealaltă, întâi palma, apoi dosul mâinii şi apoi între degete, urcându-se cu săpuneala cât mai sus de pumn, pe antebraţ eventual, până la coate. Şi de sub unghii se încearcă îndepărtarea cu săpun a colecţiei făcute, ca apoi, sub jet continuu de apă, să clătim cât mai bine mâinile. Manevra se poate repeta încă de două ori. Este de preferat să nu ne ştergem mâinile cu un prosop care a mai fost folosit şi este deja murdar şi încărcat cu microbi, ci cu şervete de hârtie de unică folosinţă sau măcar cu şervetul personal. Spuma de săpun are rol de detergent, dezlipind de pe tegumente materia străină impregnată cu microbi sau produse chimice nocive. Soda caustică folosită la prepararea săpunului are rol bactericid, omorând o bună parte din microbi. În prezent, există şi detergenţi şi dezinfectanţi sub formă lichidă, unele soluţii cu ambele calităţi mai sus menţionate şi în plus cu miros plăcut şi efect emolient asupra pielii. Toate, însă, impun o condiţie: să fie utilizaţi corect, ori de câte ori folosim mâinile pentru a duce ceva la gură sau atingem lucruri posibil încărcate de agenţi cauzatori de boală.