Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Arţarul, arborele cu o mie de virtuţi
Arţarul este o specie foarte bine cunoscută în România, fiind utilizată în medicina populară încă din timpuri străvechi. Fitoterapia îl recomandă pentru efectele coleretice, colagoge, hipoglicemiante, hipocolesterolemiante, antiiflamatorii, anticoagulante şi antipiretice, pe care le prezintă scoarţa, mugurii, frunzele sau seva.
Preparatele din arţar intervin în disfuncţiile hepatice şi biliare, care influenţează negativ procesele metabolice, respectiv în litiaza biliară şi dischinezia biliară, normalizează activitatea ficatului şi a colecistului, atenuând secreţia prea abundentă de bilă şi reducând precipitarea sărurilor biliare. De asemenea, reduc nivelul colesterolului şi al glicemiei la persoanele diabetice, acţionează în nevralgiile faciale şi intercostale, în sciatică şi neurastenie, au efecte favorabile în combaterea aterosclerozei, calmează durerile reumatice şi gutoase. Pentru uz intern se folosesc infuzii din frunze proaspete, extracte alcoolice, vin de arţar, siropuri şi sevă. Vinul se prepară din 20 g de frunze la un litru de vin de bună calitate; se fierbe la foc mic timp de 20-30 de minute, se strecoară şi se completează volumul până la un litru. Se consumă câte o lingură de trei ori pe zi, având efecte în afecţiunile hepatobiliare. Seva dulce de arţar conţine circa 5% zahăr şi este recomandată, primăvara, persoanelor anemice, bătrânilor şi convalescenţilor. Seva se obţine prin crestarea scoarţei. Un arbore elimină până la 10-12 litri de sevă în două săptămâni, iar un arţar de 30-40 de ani poate asigura 35-45 de litri pe an. Din seva de arţar se poate prepara mustul, oţetul sau vinul, iar prin procedeele industriale se extrage zahărul. Mai frecvent, se prepară un sirop ecologic, bun pentru clătite şi diverse deserturi, precum şi ca îndulcitor în diete. În uz extern se utilizează cataplasme cu frunze proaspete sau uscate şi bucăţi de scoarţă, care se strivesc şi se aplică pe locuri dureroase, pe încheieturi umflate, pe pielea iritată şi pe ochii obosiţi. În cazul picioarelor grele şi înfierbântate se introduc frunze în ciorapi, având efecte răcoritoare, calmante şi antiinflamatoare. Eficiente sunt şi cataplasmele cu vin din frunze, aplicate pe inflamaţii articulare şi zone cu dureri provocate de gută, reumatisme şi înţepături de insecte. Ca plante melifere, speciile de arţar produc nectar şi polen. Cel mai productiv este paltinul de câmp care asigură o cantitate de 4-8 kg miere la stup.