Aspirina şi efectele sale

Acidul acetilsalicilic, denumit popular aspirină, este un medicament ale cărui efecte depind de doza administrată. Pentru unele efecte se recomandă câte jumătate de comprimat pe zi, pentru alte efecte se recomandă câte 3-4 comprimate pe zi. A nu respecta doza recomandată dintr-un medicament înseamnă a nu se obţine efectul terapeutic scontat.

Dozele foarte mici (de 70-325 mg/zi) de aspirină determină efect antiagregant plachetar, adică împiedică trombocitele să se unească şi să formeze cheaguri de sânge. Dacă se cresc dozele, efectul antiagregant plachetar dispare. Dozele mari de aspirină (1-3 g/zi) determină următoarele efecte: analgezic (de combatere a durerii), antipiretic (de combatere a febrei) şi antiinflamator.

Doza este cantitatea de medicament care se administrează o dată sau într-un interval de timp, pentru a se obţine un anumit efect. Sub valorile recomandate ale dozei nu se obţine nici un efect, de aceea se spune că doza este inactivă. De la o anumită valoare a dozei, numită doză activă, apar efectele medicamentului respectiv. O doză activă poate produce efecte utile, terapeutice sau efecte toxice. Doza terapeutică este cantitatea de medicament la care se produc efectele terapeutice dorite, dar tot la această doză pot să apară efecte nedorite (numite efecte adverse). Doza toxică este cantitatea de medicament la care apar efectele toxice, iar doza letală este cantitatea de medicament la care apare decesul.

În doze foarte mici (de 70-325 mg/zi), acidul acetilsalicilic determină efect antiagregant plachetar. Dozele cu efect antiagregant plachetar sunt echivalentul a un comprimat de aspirină de uz cardiologic/zi sau un sfert până la jumătate de comprimat de aspirină obişnuită/zi. Dozele foarte mici de aspirină sunt recomandate zilnic la pacienţii care au avut infarct miocardic, pentru prevenirea unui alt atac asemănător, la pacienţii cu boală coronariană ischemică, la pacienţii care au avut cel puţin un accident ischemic tranzitor sau un accident vascular cerebral. Doze foarte mici de aspirină se recomandă zilnic în cazul pacienţilor cu fibrilaţie atrială care nu pot lua Acenocumarol (Trombostop® sau Sintrom®) din diverse motive şi după anumite intervenţii chirurgicale, în vederea prevenirii unui accident vascular cerebral. Atenţie însă! Aspirina este recomandată atât timp cât beneficiile depăşesc riscurile.

Recent s-a demonstrat că dozele foarte mici de aspirină pot preveni apariţia cancerului de colon, dar cresc riscul de apariţie a sângerărilor digestive. Cercetările din acest domeniu încearcă să evalueze rolul aspirinei şi în prevenirea altor tipuri de cancere, a demenţei şi a cataractei.

Este de remarcat faptul că administrarea de doze foarte mici de aspirină, concomitent cu alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (cum ar fi Diclofenac, Ibuprofen), creşte riscul de producere a hemoragiilor digestive.

Dacă se cresc dozele zilnice de aspirină, efectul antiagregant plachetar dispare. Dozele mari de acid acetilsalicilic determină efecte analgezic, antipiretic şi antiinflamator. La doze de 1-4 comprimate de 500 mg/zi, aspirina determină efecte analgezice, fiind utilă pentru diverse tipuri de dureri, cum ar fi: cefelee, artralgii, mialgii, nevralgii, dismenoree. Tot la aceste doze, aspirina este eficientă ca antipiretic. Dacă se cresc dozele până la 4-6 g/zi, aspirina are efecte antiinflamatoare.

Respectarea dozelor recomandate dintr-un anumit medicament şi consecvenţa în administrarea tratamentului determină efectele terapeutice scontate.

*Dr. Cristina Mihaela Ghiciuc, medic specialist medicină de familie şi lector la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" din Iaşi, membră AMFOR - Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Ortodocşi Români