Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Atenție la consumul de antibiotice pe termen lung!
Se știe că administrarea repetată și nejustificată de antibiotice duce la apariția unor tulpini bacteriene rezistente, care fac ca tratamentele cu antibiotice să devină ineficiente în situații în care chiar ar fi nevoie de această clasă de medicamente. Un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea din Umeå (Suedia) confirmă și un alt efect nedorit al administrării de antibiotice pe termen lung, şi anume creșterea riscului de cancer de colon.
Conform datelor prezentate în Jurnalul academic al Institutului național oncologic din Suedia, riscul de a face cancer de colon crește cu cât perioada administrării de antibiotice este mai lungă (mai mult de 6 luni). Concret, riscul este cu 17 la sută mai mare în cazul persoanelor care iau antibiotice comparativ cu cele care nu iau.
Cel mai vulnerabil este colonul ascendent, adică partea colonului conectată la intestinul subțire, aflată în zona din dreapta, jos, a abdomenului. Chiar și tratamentele de scurtă durată sunt asociate cu o creștere a riscului de cancer de colon, deși mult mai mic comparativ cu persoanele care au luat antibiotic pe termen mai lung. Aceste date reprezintă un motiv în plus de prudență în prescrierea antibioticelor, consideră coordonatoarea studiului efectuat în Suedia, expertul oncolog Sophia Harlid, citată de publicația Live Science.
Cercetătorii suedezi au identificat o corelație clară între consumul de antibiotice și cancerul în colonul ascendent, dar nu au remarcat o astfel de legătură pentru cancerele rectale, apărute în partea inferioară a colonului, care leagă intestinul gros de anus. Oricum, concluziile experților suedezi confirmă rezultatele unui studiu similar realizat în Marea Britanie și publicat în 2016 în revista internațională de gastroenterologie și hepatologie Gut.
De menționat însă că aceste studii nu fac decât să identifice existența unei corelații între antibiotice și riscul de cancer de colon şi nu arată că antibioticele sunt direct răspunzătoare de cancerele de colon, a explicat dr. Cynthia Sears, coordonatoarea studiului britanic. Potrivit ei, antibioticele produc dezechilibre la nivelul microbiomului (ansamblul microorganismelor care colonizează tractul digestiv și care au un rol esențial pentru sănătate). Astfel, bacterii infecțioase cum sunt Escherichia coli sau Klebsiella pneumoniae ajung să fie predominante, deși în mod normal proporția lor este ținută sub control de celelalte microorganisme. Acest lucru poate duce la inflamații în colon și la anomalii ale ADN-ului celular, care favorizează apariția tumorilor.
Colonul proximal ar putea fi mai vulnerabil la aceste modificări produse de antibiotic, deoarece acolo ajung în cea mai mare parte medicamentele, din intestinul subțire, care se descompun pe măsură ce se deplasează prin colon. Acest mecanism mai trebuie însă studiat, deocamdată cercetătorii suedezi întăresc ipoteza că există o legătură între antibiotice și cancerul de colon, subliniază medicul Cynthia Sears.
Pentru a afla de ce antibioticele cresc riscul de cancer la nivelul colonului ascendent, experții au analizat cazuri ale pacienților cărora li s-a prescris, de exemplu, hipurat de metenamină, medicament care, folosit împotriva infecțiilor urinare, nu afectează microbiomul intestinal, potrivit cercetărilor. Pornind de la teoria că antibioticele cresc riscul de cancer întrucât distrug flora bacteriană din intestine, hipuratul de metenamină nu ar trebui să prezinte un risc similar.
Noul studiu suedez are însă și anumite limite, pentru că datele nu au inclus informații legate de regimul alimentar, dacă persoanele incluse în cercetare sunt fumătoare sau nu și dacă obișnuiesc să bea alcool, factori considerați de risc pentru cancerul de colon. (I. M.)