Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Avantaje şi riscuri în alimentaţia vegetariană

Avantaje şi riscuri în alimentaţia vegetariană

Un articol de: Dragoș Munteanu - 31 Ian, 2008

Vegetarianismul reprezintă o formă de alimentaţie raţională şi un mod de viaţă care impune renunţarea la tutun, alcool, respectiv la produse alimentare care conţin carne. Deşi alimentaţia de tip vegetarian aduce mari avantaje celor care o adoptă, există şi unele riscuri care pot surveni, cel mai important fiind carenţa în vitamina B12.

Există mai multe forme de vegetarianism care pot fi adoptate la un moment dat. Printre acestea se numără: vegetarianismul sever, adică o alimentaţie bazată numai pe origine vegetală şi hrană biologică (consumatori de fructe şi alimente crude); alimentaţia macrobiotică, respectiv alimentaţia bazată pe consumul de cereale cu valoare integrală şi legume; alimentaţia lacto-vegetariană: consum de cereale, legume, fructe şi seminţe crude, la care se asociază lactate şi derivate; alimentaţie lacto-ovo-vegetariană: baza acestei alimentaţii este dată de consumul de ouă numai de casă şi alimentaţia semivegetariană, care permite consumul de carne de pui şi peşte.

Valoarea nutritivă a alimentelor introduse în dietele vegetariene:

- alimente cu caracter terapeutic: grâu germinat, drojdia de bere, pătrunjel, iaurt, polenul, mierea de albine;

- alimente permise de dieta vegetariană: ciorbe de legume, de paste, de cereale; gustări, aperitive - legume crude sau fierte; ouă (3-4/săptămână), numai gălbenuşul; legume verzi (mazăre verde, spanac, praz, sparanghel, lobodă); făinoase şi alte legume (cartofi, orez, fasole albă, mazăre, linte, bob, dovleac alb, pepene galben, vinete, tomate, sfeclă, ceapă, ciuperci); pâine, paste, cereale (pâine albă, pâine integrală, pâine de secară, toate cerealele, paste făinoase fără ou); grăsimi (unt, ulei de măsline, ulei de porumb); lapte şi brânzeturi (lapte şi brânzeturi fermentate în cantitate mică, kefir, frişcă în cantitate mică); dulciuri de tipul prăjiturilor numai cu miere, miere în cantitate mare, turta dulce cu miere, polen recoltat de albine 20 g zilnic; fructe foarte coapte, neacide, de preferat crude; condimente (pătrunjel, usturoi, ceapă, cimbru, oţet de vin în cantitate mică, lămâie, sare în cantitate moderată); băuturi (apă plată, sucuri de fructe, ceai slab îndulcit cu miere).

- alimente necesar a fi consumate cu prudenţă (nu zilnic): ciorbe de măcriş, ouă în conserve, ouă de raţă, legume verzi (varza de Bruxelles), biscuiţi făcuţi cu grăsime, paste cu ouă, grăsimi (margarină), lapte şi brânzeturi foarte fermentate, fructe acide, condimente (piper, ardei iute, muştar, murături în oţet) ;

- alimente interzise, indicat a nu fi consumate niciodată dacă ţinem la sănătatea noastră: ciorbe (grase, concentrate, de peşte, de crustacee, de carne); gustări (din conserve, caviar, icre, lapţi); condimente (oţet artificial); carnea (indiferent de modul de preparare); praf de ouă; dulciuri (bomboane, caramele, zahăr); băuturi (lichior sau vin ca şi aperitiv, siropuri artificiale); alimente iradiate în vederea conservării.

Rată scăzută a bolilor coronariene la vegetarieni

Dieta vegetariană reprezintă un stil de alimentaţie ce conţine fructe, legume, leguminoase, verdeţuri, seminţe şi nuci, cu sau fără consum de produse lactate şi ouă. O persoană vegetariană nu consumă produse din carne sau preparate pe bază de carne de orice fel şi nici produse pe bază de gelatină sau grăsimi de origine animală.

Cercetările cu privire la rolul nutriţiei au schimbat înţelegerea cu privire la contribuţia dietei vegetariene la sănătatea organismului. O dietă bazată pe cantităţi crescute de vegetale (dieta vegetariană bine echilibrată) promovează sănătatea şi longevitatea. De asemenea, reduce riscul apariţiei unor boli cronice degenerative şi a mortalităţii. Vegetarienii se bucură, în general, de o rată mai scăzută a obezităţii, a bolilor coronariene, a diabetului zaharat de tip 2, a unor tipuri de neoplazii şi o creştere a longevităţii, speranţa de viaţă find de 4-10 ori mai mare decât la populaţia generală. Există o serie de evidenţe care susţin eficienţa dietei vegetariene asupra scăderii presiunii arteriale. Efectul protector al elementelor nutritive vegetale este mediat de tendinţa de a reduce greutatea organismului, de a modula vâscozitatea sângelui, împreună cu proprietăţile individuale ale unor nutrienţi de a scădea presiunea arterială.

Deficienţele alimentaţiei vegetariene

Dintre deficienţele alimentaţiei vegetariene amintim carenţa de vitamina B12, care este atribuită, în general, regimului alimentar. Vegetarienii sunt, de regulă, cei mai expuşi, deoarece produsele de origine animală sunt singurele care permit înmagazinarea şi transportul acestei vitamine.

Pentru prevenirea şi tratamentul acestei deficienţe este necesar un regim alimentar bogat în ficat, carne de vită şi de porc, rinichi. În cazul vegetarienilor se iau suplimente din această vitamină, deoarece chiar şi marii consumatori de proteine au nevoie de o suplimentare cu vitamina B12, care funcţionează sinergetic cu aproape toate celelalte vitamine B sau cu vitaminele A, E şi C. Persoanele vârstnice, care au dificultăţi de absorbţie a vitaminei B12, au nevoie de suplimente injectabile.