Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Băile de lumină, aer şi aburi călesc organismul
Odată cu canicula, utilizarea aclimatizoarelor în diverse spaţii ne dovedeşte cât de sensibili şi neatenţi suntem în faţa unui curent de aer. Călirea organismului în faţa unor schimbări rapide de temperatură şi umiditate de la nivelul pielii, precum şi creşterea puterii de adaptare a omului în faţa acestei agresiuni „nevinovate“ reprezintă un aspect important pentru a nu sustrage capacitatea de apărare a organismului faţă de inamici mai periculoşi: microbii, viruşii, surmenajul fizic, psihic.
Vara ne oferă şansa de a ne căli într-un mediu cât mai natural. Băile de aer se pot face stând cât mai sumar îmbrăcaţi, în spaţii deschise, preferabil la margine de pădure, pe un spaţiu verde, dar şi în balcon, acasă, în curte, expunându-ne progresiv, de la o zi la alta mai mult, la soare, în bătaia vântului şi chiar a ploii. Băile de lumină albă se pot face în casă, expunându-ne la un bec cu filament de 200-400 W, adaptat la un lampadar. Lumina albă, strălucitoare, este benefică pentru cei predispuşi la melancolie, depresii, astenii, dar şi pentru cei cu fotosensibilitate a pielii. Expunerea se face cu pielea goală, de la 15 minute crescând progresiv cu 5 minute pe zi, până la 60 de minute în zece zile. Lumina polarizată - folosind diverse lămpi speciale, care dirijează fasciculul de lumină şi îl filtrează, potenţând valoarea terapeutică - este recomandată în boli ale pielii, boli ale nervilor şi ale vaselor periferice, dar şi în boli psihice. Băile de aer - folosind un ventilator de cameră cu viteză mică, în faţa căruia ne expunem cât mai sumar îmbrăcaţi, de la 15 minute, crescând progresiv, aşezaţi cu faţa sau cu spatele. Băile de aer cald - folosind un ventilator de uscat părul; se produce în plus o transpiraţie mai intensă, favorizând scăderea în greutate, uscarea şi vindecarea unor plăgi ale pielii, o călire generală mai intensă. Băile de aburi se fac în camere speciale, în care se intră pentru durate de timp crescute lent, progresiv. Cu toate acestea, şi la domiciliu se pot improviza instalaţii artizanale dintr-un reşou, cu un vas de 5-10 litri care fierbe, plasat sub un scaun pe care stă pacientul. Omul este învelit de la gât în jos cu un cearşaf mare, care acoperă şi scaunul, ajungând la pământ, nelăsând să se piardă aburul. După 15-25 de minute se face un duş scurt cu apă rece. Operaţiunea se repetă 21 de zile, obţinându-se o călire importantă a rezistenţei la factorii climeterici stresanţi ai verii. Totuşi, există contraindicaţii pentru persoanele cu boli de inimă: hipertensiune arterială, oboseală fizică, stări febrile.