Bananele, remedii excelente de sănătate pentru copii

Cercetările efectuate de nutriţionişti au arătat că unul dintre produsele alimentare cu mare valoare energetică şi terapeutică, indicat pentru toate vârstele, în special pentru copii, îl reprezintă bananele. Acestea conțin proteine, vitamine, minerale şi fibre alimentare.

Având o valoare ­nutritivă ridicată (105 calorii la 100 g fructe proaspete) şi un conţinut mare de proteine, vitamine, minerale şi fibre alimentare, bananele pot constitui o excelentă sursă de hrană, asigurând necesarul de energie şi un substrat eficient de creştere a organismului, îndeosebi la copiii anemici, subponderali, subnutriţi şi rahitici.

Bananierul, cu denumirea ştiinţifică Musa paradisiaca, este o plantă anuală, originară din regiunile tropicale. Are o creştere impresionantă, ajungând într‑un an la înălţimea de 30 de metri, cu frunze lungi care depăşesc 2,5 metri.

Numărul mediu de fructe este 20 la o plantă, cu greutate ce poate ajunge la 30 kg. În cazuri excepţionale, la varietăţile selecţionate, se înregistrează până la 250 de fructe pe pom. O cultură intensivă ar putea asigura o producţie până la 70.000 kg la hectar.

Fructele sunt recoltate verzi şi depozitate la temperaturi de 15‑17⁰C, când are loc procesul de coacere. Întrucât nu suportă temperaturi mai scăzute de 12grade Celsius, bananele nu se păstrează în frigider, pentru că se deteriorează rapid.

Istoria menţionează existenţa bananierilor, mai exact în texte datând din secolul al VII‑lea î.Hr. Mai târziu, în secolul al IV‑lea î.Hr., armata lui Alexandru cel Mare a descoperit bananele în India. Menţionăm că, în Antichitate, bananele erau considerate un secret al creşterii copiilor şi al menţinerii tinereţii.

În prezent există mai multe varietăţi de bananieri: Cavendish - banana galbenă cea mai răspândită; Burro - cu fructe mai mici, în formă rectangulară şi aromă de lămâie; Java - cu fructe rotunde şi culoare verde‑albăstruie; Plantain - cu fructe plate, tari şi sărace în zahăr.

Acumularea de zaharuri solubile în fructe are loc în timpul coacerii. Dacă în primele zile după recoltare bananele au numai 2,3% glucide solubile, în a opta zi după recoltare pot conţine 16‑18% zaharuri, pe seama amidonului care hidrolizează, lent, în glucoză, fructoză şi zaharoză. Nu întâmplător, marii atleţi consumă frecvent câte ­două banane înainte de a intra în concurs, având asigurat un nivel ridicat de energie pe o durată de aproximativ 90 de minute.

Studii aprofundate au dovedit că bananele ajută la prevenirea şi combaterea unui mare număr de afecţiuni, datorită conţinutului biochimic specific, bogat în glucide, proteine, vitamine şi fibre, dar sărace în grăsimi saturate, colesterol şi sodiu.

La persoanele anemice, atât copii, cât şi vârstnici, bananele stimulează formarea globulelor roşii şi a hemoglobinei din sânge, datorită conţinutului ridicat în fier, vitamine şi în cei 8 aminoacizi esenţiali.

Bananele, un somnifer natural

Bogăţia fructelor în vitamine, mai ales în acid folic (vitamina B‑9) şi în vitamina B‑6, explică efectele remarcabile în stimularea funcţiilor creierului, îndeosebi în cazul tulburărilor psihice şi al afecțiunilor legate de memorie, cu mare eficienţă în perioadele tezelor şi examenelor. S‑a constatat că elevii şi studenţii consumatori de banane asimilează mult mai uşor cunoştinţele învăţate. De asemenea, bananele ajută la creşterea nivelului imunitar al organismului şi a capacității de rezistenţă la atacul factorilor externi, dăunători sănătăţii (biotici şi abiotici).

Conţinutul ridicat în potasiu ajută la prevenirea unor boli cardiovasculare, îndeosebi a atacului de cord, a hipertensiunii arteriale şi intervine în reducerea riscului mortalităţii după accidentele vasculare cerebrale.

Prin cantitatea ridicată de triptofan, o proteină esenţială care este convertită metabolic în serotonină, bananele induc starea de relaxare, bucurie şi fericire şi pot fi un minunat somnifer natural.

La nivelul aparatului digestiv, banana cu textură fină şi moale acţionează ca un pansament gastric şi intervine în ameliorarea gastroenteritelor cronice, prin neutralizarea supraacidităţii sucului gastric, în combaterea crizelor de ulcere stomacale şi a dereglărilor intestinale, în calmarea arsurilor la stomac (tot prin efectul antiacid), în eliminarea greţurilor matinale, a viermilor intestinali şi a efectelor negative ale intoxicaţiei cu tutun.

Având un nivel crescut de fibre digerabile, bananele ajută la restabilirea funcţiilor intestinelor, atât în cazul constipaţiei, cât şi al diareei şi dizenteriei.

Asupra sistemului nervos acţionează cu bune rezultate în situaţii de nervozitate, depresii psihice, astenie nervoasă, surmenaj intelectual şi chiar în disfuncţii de natură nervoasă (epilepsie, isterie). La simptomele agravante de mahmureală, după un consum exagerat de alcool, este indicată prepararea unui milkshake de banane, îndulcit cu miere şi adaos de lapte; banana calmează stomacul, mierea readuce la normal nivelul scăzut de zahăr din sânge, iar laptele calmează şi hidratează organismul.

În afecţiunile respiratorii, bananele au efecte favorabile la vindecarea astmului bronşic, a bronşitelor, traheitelor şi laringitelor.

Forma principală de consum o constituie o cură de maximum patru zile cu fructe coapte, pe cale naturală, fără a fi înnegrite, fiind perfect digerabile. Dacă maturarea se face artificial, la temperaturi ridicate, bananele devin greu digerabile.

Luate în amestec cu miere de albine, bananele reprezintă un preţios aliment tonic, vitaminizant, laxativ şi mineralizant, cu recomandări pentru copii în perioada de creştere (mai ales anemici), la vârstnici cu tendinţă accentuată de decalcifiere (mai ales la femei cu osteoporoză) şi la adulţi care depun eforturi intelectuale şi fizice peste limitele normale.

Combinații cu efecte deosebite

O banană cu puţină sare este un bun remediu în dizenterie; o banană cu iaurt, în părţi egale, are efecte purgative; o banană bine coaptă, zdrobită şi amestecată cu o lingură de miere şi 10 picături de zeamă de lămâie este indicată pentru tenuri uscate, ofilite şi ridate; o banană tocată la mixer, cu un pahar de vin alb, lapte şi o linguriţă ulei de măsline formează un admirabil lapte demachiant pentru tenuri uscate, arsuri solare, degerături şi gută la picioare.

Coaja de banane este eficientă la masarea negilor şi a locurilor înţepate de insecte (ţânţari, albine, viespi).

Iată pentru ce banana este considerată un aliment absolut necesar în dieta zilnică a copiilor, a vârstnicilor şi a celor aflaţi în suferinţă.