Persoanele care petrec în timpul zilei mai mult de zece ore și jumătate stând pe scaun sau întinse pe canapea au un risc crescut de insuficiență cardiacă, infarct sau accident vascular cerebral chiar dacă în re
Boala cronică de rinichi, diagnosticată târziu
Pentru că în stadiile de început nu doare și nu prezintă simptome, boala cronică de rinichi este descoperită deseori foarte târziu, deși poate fi depistată prin câteva analize de rutină. Doar 1 din 10 persoane cu boală cronică de rinichi este diagnosticată în timp util.
Așa cum ne controlăm tensiunea arterială pentru a preveni probleme mai grave, ar trebui să mergem periodic la medic și pentru a evalua starea de sănătate a rinichilor. Screening-ul, diagnosticul și intervenția timpurie în boala cronică de rinichi salvează vieți, subliniază medicii specialiști în materialele de informare a pacienților promovate de Societatea Română de Nefrologie.
Atunci când rinichii nu mai funcționează corespunzător, ei nu-și mai îndeplinesc rolul de a elimina substanțele toxice, apa și alți compuși nocivi, care astfel rămân în organism. Boala are o evoluție progresivă, pe o perioadă de ani sau luni, și poate duce chiar la deces. Deși este ireversibilă, evoluția ei poate fi încetinită sau chiar oprită prin diagnosticare timpurie și urmarea unui tratament corespunzător. Diagnosticarea bolii cronice de rinichi din primele stadii și un tratament optim ajută pacienții să evite dializa sau transplantul de rinichi și să ducă o viață normală, cât mai mult timp, atrag atenţia medicii nefrologi.
Existența unei afectări renale poate fi descoperită prin intermediul screening-ului, utilizând teste rapide de urină. Diagnosticul de boală cronică de rinichi se pune în urma unor teste simple de laborator, precum rata de filtrare glomerulară estimată și raportul albumină-creatinină.
Preşedintele Societății Române de Nefrologie, prof. univ. dr. Ina Maria Kacso, trece în revistă aceste analize. Prima evaluare se bazează pe o analiză de sânge, creatinina, care reflectă funcția rinichilor. Este nevoie și de o analiză de urină - prin care se determină proteinele, albuminele, excreția de proteină anormală, prin raportul albuminei pe creatinina urinară. În plus, se face un examen de urină, care indică dacă mai sunt și alte elemente patologice. Sunt niște analize foarte simple, disponibile pe scară largă și relativ ieftine. Medicul mai spune că doar 1 din 10 persoane cu boala cronică de rinichi este diagnosticată. „Dacă se diagnostichează din timp boala cronică de rinichi, putem să aplicăm măsuri de încetinire a progresiei, putem să evaluăm compli-cațiile care apar și să le tratăm din timp, astfel încât să nu aibă un impact asupra calității vieții pacientului. În plus, putem să evaluăm comorbiditățile, cum ar fi afectarea cardiovasculară care derivă din boala cronică de rinichi. Acestea toate ameliorează speranța de viață a pacienților”, subliniază dr. Ina Maria Kacso, pe site-ul spitalepublice.ro.
Pe măsură ce boala evoluează, apar și alte probleme, complicații la nivelul altor organe și sisteme din organism, cum ar fi anemia sau bolile osoase și, mai ales, se instalează alte comorbidități, precum problemele cardiovasculare. Boala cronică de rinichi este frecvent asociată și cu diabetul zaharat de tip 2. Este ca un efect de domino, de aceea diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor renale implică mai multe specialități medicale.
Indiferent de specializarea lor, medicii care s-au implicat în campania de informare, demarată de Societatea Română de Nefrologie, au avut un mesaj comun adresat pacienților: Mergeți periodic la medic pentru evaluarea sănătății rinichilor. Screening-ul, diagnosticul și intervenția timpurie în boala cronică de rinichi reduc complicațiile și salvează vieți! (I. M.)