Boli dermatologice care cresc riscul de cancer de piele

Nu doar expunerea neprotejată la soare, arsurile solare sau aluni­țele reprezintă un factor de risc pentru apariția cancerului de piele, ci și anumite boli dermatologice, dintre care unele foarte comune. Conștientizarea existenței acestor legături, diagnosticarea corectă de către un medic specialist și monitorizarea periodică sunt esențiale pentru a preveni astfel de riscuri.

Este foarte important ca fiecare dintre noi să înțeleagă că petele și leziunile nou-apărute pe piele trebuie evaluate și investigate fără întârziere de către un dermatolog, pentru că astfel putem să prevenim, dar și să tratăm eficient cancerul de piele, în cazul în care se confirmă acest diagnostic, a explicat într-un interviu acordat agenției Mediafax dr. Cecilia Enescu, medic primar dermatolog.

Unele boli dermatologice favorizează apariția cancerului de piele, unele maschează, iar altele reprezintă un factor de risc prin prisma tratamentului pe care îl presupun și care crește sensibilitatea pielii.

Un studiu recent la care face referire dr. Cecilia Enescu arată că rozaceea, considerată mai mult o problemă dermato-cosmetică, este asociată cu un risc crescut de co­morbidități, inclusiv melanom, care este cea mai agresivă formă de cancer cutanat. Rozaceea nu este singura boală de piele cu risc oncogen. De exemplu, keratoza actinică - caracterizată prin apariția unor leziuni aspre, de culoare roz, după expunerea îndelungată la soare - poate evolua în carcinom scuamocelular, dacă nu este tratată. Un alt exemplu este o boală genetică rară, numită Xeroderma pigmentosum, care provoacă o sensibilitate extremă la radiațiile ultraviolete ale soarelui, crescând astfel semnificativ riscul de cancer cutanat. De asemenea, sindromul Gorlin, o altă afecțiune dermatologică ereditară, este asociat cu apariția carcinomului bazocelular încă din perioada copilăriei. Și anumite tulpini oncogene ale virusului papiloma uman (HPV) pot crește riscul de cancer de piele în zonele afectate, în special de leziunile din zona genitală.

Alte afecțiuni ale pielii, cum este melasma, maschează cancerul cutanat ca urmare a similarităților în ceea ce privește aspectul, întârziind astfel diagnosticarea corectă și tratamentul salvator. Declanșată de expunerea la soare și de dezechilibre hormonale, melasma poate „ascunde” în petele mari maronii, care o caracterizează, leziuni specifice melanomului. De aceea, medicii insistă pentru o examinare periodică a pielii de către un medic specialist, deoarece chiar și în ab­sența simptomelor specifice ajută la diagnosticarea timpurie a bolii, chiar și din stadiul „0”, iar tratamentul pentru acest tip de cancer are o rată foarte ridicată de succes când este inițiat în stadii incipiente ale bolii.

Poate cea mai neașteptată legătură cu creșterea riscului de cancer cutanat o au, însă, psoriazisul și dermatita atopică, două dintre cele mai comune afecțiuni dermatologice. Și ele cresc riscul de apariție a melanomului, dar nu direct, ci indirect, prin tratamentul folosit în cazurile severe, care include fototerapia în combinație cu psoralen, un medicament fotosensibilizant, care face pielea să fie mult mai sensibilă la razele soarelui. De aceea, dr. Cecilia Enescu subliniază că persoanele diagnosticate cu una dintre aceste afecțiuni cutanate și cărora le este prescrisă fototerapia trebuie monitorizate permanent în perioada tratamentului. (I. N.)