Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Bolile autoimune, favorizate de predispoziția genetică

Bolile autoimune, favorizate de predispoziția genetică

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Data: 14 Ian, 2022

Bolile autoimune sunt din ce în ce mai frecvente și apar la vârste tot mai fragede. O cauză ar putea fi legată de schimbările produse în alimentația omului modern, dar contează și predispoziția genetică a fiecăruia. Experții Institutului Francis Crick din Londra, James Lee și Carola Vinuesa, au observat, în urma studiilor, că numărul cazurilor de boli autoimune a început să crească cu circa patru decenii în urmă, îndeosebi în țările occidentale, iar în prezent apar şi în state care nu se confruntau cu astfel de boli, scrie The Guardian.

Există mai mult de o sută de tipuri de boli autoimune - de la diabetul de tip 1, artrita reumatoidă, boli inflamatorii intestinale la scleroză multiplă, boala celiacă, lupus, psoriazis și altele. Toate apar atunci când sistemul imunitar se activează greșit împotriva țesuturilor sănătoase, în loc să atace agenții patogeni ajunși în organism. 

Peste 180 de milioane de persoane, la nivel global, suferă de boli autoimune şi se estimează că numărul cazurilor crește cu până la 9 la sută pe an. Genetica umană nu s-a modificat în ultimele decenii, motiv pentru care majoritatea experților consideră că la originea bolilor autoimune s-ar afla schimbarea obiceiurilor alimentare, mai ales preferința pentru alimentele de tip fast-food, care nu asigură necesarul unor ingrediente importante pentru sănătate, de exemplu, fibrele. Studiile au demonstrat că lipsa lor din alimentație afectează microbiomul, adică ansamblul de microorganisme aflate în intestin, care joacă un rol determinant pentru menținerea sănătății.

Declanșarea bolilor autoimune depinde însă și de predispoziția genetică a fiecăruia, fapt care ar putea explica de ce sunt și oameni care nu fac boli autoimune oricât de multe produse de tip fast-food vor consuma, a explicat Carola Vinuesa. Cum acest tip de alimen­tație este din ce în ce mai răspândit, cercetările privind cauzele bolilor autoimune se axează în ultima perioadă pe identificarea caracteristicilor genetice care pot indica o anumită predispoziție. La ora actuală, de exemplu, se cunosc mai mult de 250 de variante de ADN care ar favoriza declanșarea bolii inflamatorii intestinale. De asemenea, în cazul lupusului, o altă boală de tip autoimun, s-a constatat că se poate manifesta diferit, ceea ce s-ar putea explica tot prin anumite diferențieri de ordin genetic, iar acest lucru este foarte important pentru ca pacientul să primească cel mai potrivit tratament. Există o mulțime de terapii noi potențial eficiente în cazul acestor maladii, dar este important ca tratamentul să fie pre­scris ținând cont de forma de boală a fiecărui pacient. 

Pentru majoritatea bolilor autoimune nu există terapii capabile să le vindece. Tratamentele existente se concentrează în general pe încetinirea activității sistemului imunitar, prin reducerea numărului de anticorpi. Bolile autoimune apar de cele mai multe ori la tineri, care pot ajunge la intervenții chirurgicale sau vor avea nevoie pe viață de tratament injectabil. Acest lucru le poate afecta calitatea vieții și pune presiune pe întregul sistem sanitar. 

O altă problemă este faptul că bolile autoimune sunt în general greu de diagnosticat, mai ales în stadiile de debut, iar pentru aceasta este nevoie de mai multe investi­gații. Un prim semnal de alarmă este persistența oboselii. Manifestările pot fi însă foarte diferite de la un pacient la altul, în funcție de organele afectate în cazul fiecăreia dintre bolile autoimune. (I. M.)