Bolile moderne, o consecinţă a alimentaţiei nesănătoase

Regimul alimentar ar trebui să constituie prima etapă căreia să i se adreseze medicul în demersul restabilirii stării de sănătate. Din păcate, acest lucru este deseori ignorat în practică, din mai multe motive. Alimentele pe care le ingerăm zilnic au o mare influenţă asupra bunei funcţionări a organismului, consecinţele constând în boli dintre cele mai grave.

În primul rând, medicul zilelor noastre, asaltat de o avalanşă de probleme paramedicale, legate de o nesfârşită şi dificilă scriptologie, nu mai are timpul şi răbdarea necesare să-i explice pacientului cât este de important să urmeze o anumită dietă pentru a deveni sănătos. Pacientul însuşi, chiar corect instruit, trăieşte şi el în acelaşi carusel al unei vieţi pline de probleme, în care, din nefericire, nu mai găseşte loc pentru necesităţi vitale, printre care aceea de a se hrăni. Din punctul de vedere al unui om modern, care luptă cu timpul pentru a obţine un maxim de profit, e mult mai simplu să mănânce ceva în mare şi „eficientă“ grabă, de exemplu o gustare de tip fast-food, decât să „piardă vremea“ cu o masă preparată dietetic de sine însuşi şi să o savureze tihnit în familie.

E mult mai simplu pentru omul modern să aştepte vindecarea de la „miraculoasele“ medicamente, decât să facă el însuşi un efort pentru a preveni îmbolnăvirea sau a îndepărta boala eventual instalată.

Datele Institutului American pentru Cercetarea Cancerului demonstrează că aproximativ 40% dintre toate neoplaziile bărbaţilor şi 60% dintre cele ale femeilor sunt legate, într-un fel sau altul, de regimul alimentar.

Modalitatea în care alegem să ne alimentăm poate contribui la instalarea unor boli (cum ar fi diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, neoplaziile, afecţiunile digestive), sau ne poate proteja de acestea.

Optaţi pentru cereale, lactate şi peşte

Pentru a ne autoevalua în ceea ce priveşte alimentaţia noastră corectă sau incorectă, să privim ce conţin sacoşele noastre într-o zi în care sosim de la cumpărături. Dacă acestea conţin în special alimente conservate, prafuri pentru preparare instant, produse zaharoase sau bogate în grăsimi animale, afumături, carne roşie, salamuri, produse de patiserie, pâine albă, ulei rafinat, cereale decorticate, este necesară o schimbare în dieta noastră. Ideală ar fi orientarea spre cereale integrale, legume şi fructe proaspete, fasole, peşte, ulei nerafinat, lactate, soia, seminţe.

Cele mai mai mari schimbări în alimentaţie au survenit în ultimele 3-4 decenii, în care tehnologia a creat noi produse alimentare, supuse unui şir lung de procese chimice. Există pe piaţă carne de animale ce au consumat hrană impregnată cu hormoni pentru creştere rapidă. S-au inventat procese tehnologice sofisticate ce „fardează“ deteriorarea naturală a semipreparatelor de carne de tip cârnaţi sau salam.

Nu uitaţi de alimentele de sezon!

Noile tipuri de alimente şi substituenţi sintetici de tip aspartam încep să domine rapid rafturile alimentarelor. O altă modificare faţă de tradiţie este aceea că, spre deosebire de părinţii noştri, nu mai mâncăm alimente de sezon. Legumele şi fructele sunt împachetate şi răspândite transcontinental, deseori împachetate frigorific şi păstrate pentru lungi perioade de timp.

Din multe puncte de vedere dieta strămoşilor noştri şi a multor popoare ale lumii a treia depăşeşte valoarea nutritivă a dietei noastre. Odată cu pătrunderea unor alimente bogate în grăsimi, zahăr rafinat, alimente procesate chimic, s-a ajuns la o creştere a prevalenţei diabetului zaharat tip 2 la peste 50% dintre toţi membrii comunităţii cu vârsta mai mare de 35 de ani.

Probabil că susceptibilitatea deosebită a acestor indivizi pentru instalarea diabetului zaharat a rămas potenţială atât timp cât se consumau puţine grăsimi, zahăr rafinat şi multe fibre.

În loc de concluzii, să ne gândim fiecare pentru o clipă, dacă nu merităm să ne oferim şansa pentru o mai bună stare de sănătate, prin realizarea unor mici schimbări în dieta noastră:

- înlocuirea în mare parte a proteinelor animale cu proteine vegetale;

- diminuarea grăsimilor animale şi a zaharurilor şi amplificarea consumului de cereale integrale, legume şi fructe;

- eliminarea alimentelor semipreparate, cu numeroase adaosuri sintetice.