Bolile provocate de medicamente

Unul dintre cele mai vechi precepte ale practicii medicale a fost exprimat prin „primum non nocere“, ceea ce înseamnă că medicul este dator, în primul rând, să evite a face rău celui ce-i solicită ajutor. Acest principiu izvorăşte din teama, apărută de la primii părinţi de breaslă (Hipocrat), că actul medical poate mai mult să strice, decât să zidească.

Medicina super-performantă a zilelor noastre are incontestabile merite din punctul de vedere al progreselor diagnostice şi terapeutice. Iată, însă, că medicina aduce şi unele mari angoase: atât metodele de diagnostic, cât şi cele de tratament, pot aduce ele însele, la un moment dat, mari riscuri. Iatrogenia, adică boala produsă de medic, poate deveni o problemă, cel puţin la fel de mare ca şi afecţiunea care l-a îndreptat spre acesta, născând afirmaţia incitantă că „bolnavul are de luptat cu doi factori: cu medicul şi cu boala sa“. Cauzele posibile ale iatrogeniilor pot fi:

- mijloacele de explorare;

- tratamentele profilactice sau curative;

- cuvintele rostite sau sugerate de medic, cu toate implicaţiile lor psihologice.

Iatrogenia medicamentoasă este cea mai incitantă ca frecvenţă şi implicaţii, fiind şi cea mai studiată. Prin reacţie adversă medicamentoasă se înţelege orice reacţie dăunătoare ce apare în cursul administrării profilactice, diagnostice sau terapeutice a unui medicament, în doza obişnuită folosită la om, impunând reducerea dozei, sistarea administrării sau prevestind un risc pentru administrări ulterioare.

Un medicament nou comercializat difuzează rapid pe piaţa mondială, prin reclame ce proclamă siguranţa şi eficienţa, dar, ulterior, apar numeroase accidente iatrogene, iniţial necunoscute (cum au fost marea dramă produsă de talitomidă sau accidentele provocate de aspirină, celebrex, vioxx).

Factori de risc ai reacţiilor adverse la medicamente

Factori legaţi de personalul medical:

- prescriere de medicamente inutile, agresive sau contraindicate;

- insuficienta cunoaştere a proprietăţilor medicamentelor, ale incompatibiltăţilor şi interacţiunilor dintre acestea;

- erori de prescriere;

- erori de distribuţie în spital (administrare la un pacient a unui medicament sau a unei doze destinate altui pacient).

Factori legaţi de bolnav:

- particularităţi individuale: reacţiile adverse sunt mai frecvente la adulţi şi vârstnici şi la femei, precum şi la pacienţii cu o anumită predispoziţie genetică;

- abuz de medicamente şi folosire de doze exagerat de mari;

- automedicaţia;

- erori de autoadministrare: la alte intervale, cu urmărire doar a unei părţi din reţetă, continuare a consumului de alcool;

- carenţe ale educaţiei sanitare: nerespectarea regimului alimentar asociat;

- factori legaţi de medicament, cu proprietăţile sale farmacocinetice şi farmacodinamice particulare.

Practic, din metabolizarea unui medicament, rezultă atât substanţe similare medicamentului ingerat, substanţe mai active decât medicamentul ingerat, cât şi substanţe cu o nouă acţiune şi metaboliţi toxici.

Adevărul despre bolile medicamentoase

Importanţa socială a iatrogeniilor medicamentoase este enormă şi iată doar câteva dintre datele care subliniază acest lucru:

- bolile medicamenoase reprezintă aproximativ 15% din totalitatea tuturor bolilor;

- reacţiile adverse medicamentoase determină 2-3% dintre consultaţiile din practica generală medicală;

- 5-10% dintre internările în spital sunt cauzate de o iatrogenie medicamentoasă, iar dintre acestea, 2-12% se vor solda cu un deces;

- incidenţa efectelor adverse la pacienţii spitalizaţi este de 5-35%;

- apariţia reacţiilor adverse medicamentoase prelungeşte durata spitalizării la cel puţin 10% dintre pacienţi;

- riscul de decese prin medicamente relativ periculoase se situează între 3 şi 30 la un milion de prescripţii;

- mortalitatea prin accidente medicamentoase variază între 0,3 şi 5% din totalul lor;

- practic, orice medicament poate produce reacţii adverse letale;

- aspirina determină 7.000 de decese, anual, în SUA;

- există un efort financiar uriaş pentru reducerea riscurilor medicamentoase. Astfel, în Franţa, în 1998, se cheltuiau 850 milioane de franci pentru testări clinice şi 4 miliarde de franci pentru depistarea şi tratamentul reacţiilor adverse medicamentoase;

- costul reacţiilor adverse medicamentoase se ridică, în SUA, la 77 miliarde de dolari anual.

Nu trebuie să uităm că industria farmaceutică este, în cele din urmă, parte a economiei de piaţă, condusă de legi ce se dezvoltă pe baza legilor profitului. SUA, ţara cu cele mai multe cheltuieli legate de efecte adverse, este şi ţara cu cea mai mare piaţă de desfacere a medicamentului (în ultimii 20 ani, vânzările farmaceutice au crescut, anual, cu 12%).