Atunci când metodele de investigație devin insuficiente pentru o diagnosticare corectă, intervine biopsia, cea mai eficientă investigație prin care medicul poate să confirme sau să excludă existența unor
Bradul, „medicul” plămânilor
În bolile de plămâni este bine cunoscut efectul preparatelor din brad, de vindecare a afecțiunilor pulmonare. Datorită acțiunii expectorante, bactericide, antiinflamatoare și fluidizante asupra secrețiilor bronhice, pădurile de brad constituie un mediu excelent în care se amenajează sanatoriile pentru bolnavii cu afecțiuni respiratorii.
Arborele crește în întreaga zonă din climatul temperat, mai ales la munte, formând păduri compacte (brădete și pâlcuri pure) sau în amestecuri cu fagul și molidul, pe soluri mai umede, profunde, slab acide, bogate în săruri minerale.
În scopuri terapeutice, cel mai mult sunt folosiți mugurii de brad, care se formează primăvara, în vârful crenguțelor.
Cetina de brad se adună în tot timpul anului, tăind ramuri tinere, lungi de 20-30 cm.
Rășina este foarte prețioasă, având acțiuni dezinfectante, antiinflamatoare și cicatrizante, pentru care se prelucrează sub formă de tinctură, uleiuri și unguente.
Atât mugurii, cât și cetina conțin o diversitate de substanțe bioactive ce pot explica proprietățile terapeutice care au fost constatate după tratamentele aplicate.
Cetina conține o cantitate mare de rășină, iar mugurii au, în plus, ulei eteric, taninuri și vitamine.
Proprietăți terapeutice
În bolile de plămâni este bine cunoscut efectul de vindecare a afecțiunilor laringelui, traheei și bronhiilor, cu efect de calmare a tusei și de tămăduire a pneumoniei, pleureziei, bronșitei cronice, astmului bronșic și tuberculozei. Datorită acțiunii expectorante, bactericide, revulsive, antiinflamatoare și fluidizante a secrețiilor bronhice, pădurile de brad, încărcate cu uleiuri eterice și miros de rășină, constituie un mediu excelent pentru sanatoriile dedicate bolnavilor cu afecțiuni respiratorii. În acest mediu se vor fortifica plămânii, căile respiratorii se vor elibera de spută, iar respirația va fi mai profundă și ușoară.
Întrucât bolnavii de plămâni prezintă adesea o debilitate și anemie avansată, cu oboseală și epuizare fizică și intelectuală, după o cură într-o astfel de stațiune montană se vor simți o energizare a corpului, întărirea sistemului nervos, activarea circulației sanguine și o revigorare generală a organismului, mai ales la copiii și bătrânii sensibili.
În bolile digestive, preparatele din muguri și cetină de brad au efecte benefice, intervenind în gastroenterite, litiază biliară, colici abdominali la frig, infecții intestinale, colite de fermentație, vome, diaree, balonări, parazitoze și lipsa poftei de mâncare.
Afecțiunile renale, localizate la rinichi sau la vezica urinară, își găsesc leacul cu ceaiuri sau siropuri de brad, mai ales cele manifestate prin infecții și inflamații renale, cistite, nefrite, pielite, metrite sau hemoragii uterine.
Întrucât la munte vremea este mai rece și mai umedă, apar condiții favorabile pentru afecțiunile reumatismale și artrozice care își găsesc remediul în darurile bradului.
Forme de utilizare
Cel mai frecvent este utilizat siropul din muguri și cetină tânără, care se prepară astfel: 1 kg muguri proaspeți se fierb timp de 15-20 de minute în 2 litri de apă; după răcire se adaugă 1 kg zahăr dizolvat într-un litru de apă. Amestecul se fierbe din nou timp de 5-10 minute și se strecoară fierbinte în sticle care vor fi astupate ermetic și păstrate la loc răcoros.
O altă rețetă folosește un borcan de sticlă, în care se pun, în straturi alternative, un kilogram muguri și un kilogram de zahăr sau un kilogram de miere de albine, ultimul strat (de grosimea degetului) fiind de miere. Se închide borcanul ermetic și se lasă la soare timp de 5-10 zile, până se separă siropul. Se strecoară prin stoarcere cu tifon, după care se fierbe din nou 5-10 minute și se trage fierbinte în sticle. Se păstrează închise ermetic, la loc răcoros.
Se vor consuma zilnic câte două-trei linguri de sirop, înainte de mese, diluat în apă plată, minerală sau ceai fierbinte, având efecte în combaterea afecțiunilor respiratorii (tuse persistentă, bronșite cronice, astm bronșic, traheită, faringită, gripă, guturai, sinuzită, tuberculoză). În plus, are efecte în redresarea valorilor scăzute ale glicemiei, reglarea activității nervoase, oboseală intelectuală, migrene, debilitate și migrene la copii, stimularea digestiei în lipsa poftei de mâncare, scăderea apetitului pentru dulciuri, sterilitate la femei și ridicarea imunității generale la acțiunea agenților externi.
Tinctura din muguri: 15 linguri muguri tocați mărunt se pun într-un borcan de sticlă, se adaugă 2 linguri rășină de brad și 200 ml alcool 900 (nediluat); se închide borcanul ermetic și se lasă la macerat timp de 10 zile. După strecurare se trece în sticluțe brune și se consumă câte o linguriță de tinctură diluată în 50 ml apă, de trei-patru ori pe zi, într-o cură de 12 zile, cu efecte antiinfecțioase și antiinflamatoare în gastroenterite, vome și alte afecțiuni digestive. Bune efecte au gargarele zilnice, după diluare cu apă, precum și masajele pe tâmple și pe frunte în caz de migrene, amețeli și vertij.
Tinctura din cetină: 20 g ace proaspete tocate mărunt se pun în 200 ml alcool 700 și se țin la macerat timp de 14 zile; se strecoară prin presare în tifon și se trece în sticle brune din care se consumă câte 5-10 picături pe zi în puțină apă, cu acțiune contra tusei, cistitei și uretitei.
Tinctura din rășină: 3-4 linguri rășină se macerează timp de 3-4 zile într-un borcan cu 200 ml alcool 800.