Dacă urmăm un tratament cu antibiotice și ne dorim ca el să fie eficient, trebuie să îl urmăm cu strictețe, exact așa cum ne-a recomandat medicul, fără să-l întrerupem, altfel riscăm să luăm degeaba
Bujorul, un antiinflamator natural
Una dintre cele mai populare plante de grădină din regiunile temperate, cu 40 de specii distincte, este bujorul. Pe lângă caracteristicile sale estetice, bujorul ascunde o serie de beneficii pentru sănătatea organismului uman. Principalul efect benefic este capacitatea de a ajuta la vindecarea inflamațiilor.
Extractul de bujor este disponibil și ca supliment, fiind util în tratamentul persoanelor cu probleme de colesterol și diabet, precum și în reducerea riscului de apariție a anumitor tipuri de cancer și boli de inimă. Bujorul conține 18 constituenți activi responsabili de inhibarea coagulării sângelui sau a agregării plachetare.
Rădăcina de bujor este folosită ca diuretic, sedativ și tonic, fiind cunoscută pentru efectele sale antispasmodice, analgezice și antiinflamatorii, dar și pentru proprietățile sale calmante. În medicina tradițională chineză, bujorul alb se utilizează pentru tratarea hipertensiunii arteriale, durerii toracice, crampelor musculare și spasmelor, precum și pentru combaterea febrei.
Rădăcina de bujor este adesea utilizată și pentru prepararea ceaiurilor, dar și ca extract, în capsule sau tinctură; toate au proprietăți calmante, fiind recomandate celor care nu dorm peste noapte. Pentru prepararea acestei tincturi se folosește o cantitate de 10 grame de rizomi, care se macerează în 100 ml de vodcă sau alcool. După o lună de stat la macerat, se filtrează și se administrează într-o cantitate de până la 30 de picături, diluate cu o cantitate mică de apă, de trei ori pe zi. Bujorul, în diverse preparate fitoterapeutice, mai este folosit și în sindromul ovarului polichistic, în caz de tulburări autoimune și pentru vindecarea pielii crăpate. De asemenea, poate acționa ca un antioxidant.
De mare ajutor se poate dovedi și în cazul persoanelor care suferă de diabet zaharat. Afectarea rinichilor la persoanele cu diabet zaharat (nefropatie diabetică) poate fi ameliorată prin administrarea bujorului sub formă de ceaiuri sau tincturi, timp de șase luni.
Unele persoane care iau medicamente antipsihotice pot dezvolta hiperprolactinemie, afecțiune caracterizată prin niveluri ridicate în sânge ale unui hormon numit prolactina. Prin administrarea zilnică de preparate din bujor, timp de patru săptămâni, se poate reduce nivelul prolactinei.
Administrarea unei combinații specifice de bujor ar putea ușura crampele musculare în cazul persoanelor cu ciroză hepatică și al persoanelor care suferă de hemodializă. De asemenea, administrarea bujorului timp de 12 săptămâni pare să îmbunătățească dimensiunea sau severitatea leziunilor pielii cauzate de psoriazis.
Atenție însă! Nu folosiți bujorii dacă sunteți gravidă. De asemenea, evitați-i dacă alăptați. Deoarece bujorii pot încetini coagularea sângelui, există îngrijorarea că ar putea crește riscul de sângerare la aceste persoane. Este recomandat să opriți orice tratament naturist pe bază de bujor cu cel puțin două săptămâni înainte de o intervenție chirurgicală programată.
Doza adecvată de bujor depinde de mai mulți factori, cum ar fi vârsta utilizatorului, starea de sănătate a acestuia și afecțiunile de care suferă. Rețineți că produsele naturale nu sunt întotdeauna sigure, capacitatea de răspuns a organismului fiind diferită de la o persoană la alta. Dozarea este foarte importantă, așa că trebuie să vă asigurați că urmați cu strictețe indicațiile relevante de pe eticheta produsului. Pentru și mai multă siguranță, consultați farmacistul, medicul sau alt profesionist din domeniul sănătății înainte de a le utiliza.
În cazul preparatelor pe bază de bujor și al tratamentelor în care acestea sunt recomandate, este obligatoriu să consultați un expert fitoterapeut.