Cafeaua, cel mai bun antioxidant natural

În fitoterapie, fructele arborilor de cafea sunt utilizate pentru efectele diuretice, laxative, energizante, excitante nervos şi psihic, euforizante, acceleratoare şi tonice pentru inimă, vasoconstrictoare central şi periferic (coronare, cerebrale, pulmonare şi renale), cu condiţia unui consum moderat, de una-două ceşti pe zi.

Genul Coffea cuprinde 80 de specii, dintre care se cultivă în plantaţii masive speciile Coffea arabica, Coffea robusta, Coffea liberica, Coffea Maragogype. Originea arborelui de cafea este localizată în ţinutul situat între cornul Africii, Etiopia şi Yemen, mai precis în regiunea Kaffa, până la lacul Victoria. De aici s-a extins de-a lungul secolelor în toată lumea. Astăzi, industria cafelei prezintă o deosebită importanţă economică, ocupând locul II după industria petrolului.

Arborele de cafea are o înălţime de 5-6 m. Frunzele, veşnic verzi, sunt netede şi lucioase, iar florile emană un subtil miros de iasomie. Fructele sunt verzi la început, apoi devin galbene, iar la maturitate roşii-purpurii. La recoltare, un arbore tânăr poate furniza până la 2,5 kg de fructe proaspete, din care se obţin 500 g boabe, iar după prăjire rămân 400 g cafea.

În cazul unui consum moderat, cafeaua acţionează benefic asupra sănătăţii organismului. La nivelul sistemului nervos se constată o stimulare a acuităţii mentale, mărirea atenţiei, a puterii de concentrare şi de memorare, paralel cu scăderea oboselii musculare şi intelectuale sau a stării de somnolenţă, mai ales la persoane cu vârste de peste 65 de ani şi la cele care depun eforturi intelectuale deosebite, ca umare a creşterii nivelului de dopamină, adrenalină şi serotonină din creier.

Cafeaua reduce frecvenţa unor boli legate de dereglarea sistemului nervos (Parkinson, Alzheimer, scleroza în plăci), cu efecte bune atât la femei, cât şi la bărbaţi. În cazul durerilor de cap cu migrene, cafeaua este un excelent analgezic. De asemenea, măreşte performanţele fizice şi intelectuale, îndepărtează stările de depresie psihică, de anxietate şi riscul de suicid.

În acelaşi timp, cafeaua măreşte frecvenţa şi amplitudinea mişcărilor respiratorii şi locomotorii, precum şi acuitatea vizuală şi auditivă, fiind indicată, în doze moderate, conducătorilor auto-moto, medicilor chirurgi, dactilografelor, sudorilor, sportivilor alergători.

Multe studii medicale au demonstrat acţiunea clară a consumului moderat de cafea (două ceşti pe zi - aproximativ 400 ml), în prevenirea şi combaterea cancerelor. S-a dovedit că prezenţa unor cantităţi importante de antioxidanţi din boabele de cafea protejează celulele împotriva efectelor dăunătoare ale radicalilor liberi cancerigeni, asigurând efecte benefice asupra funcţiilor ficatului, asupra hepatitei cronice şi cirozei hepatice.

În cazul femeilor nefumătoare, cafeaua scade riscul de cancer pulmonar, iar asociată cu exerciţii fizice şi sport protejează împotriva cancerului de piele, provocat prin expunerea îndelungată la soare.

La nivelul aparatului digestiv, cafeaua consumată caldă, după masă, are efect stimulator al digestiei şi al secreţiei de bilă, ceea ce scade frecvenţa litiazei biliare. Prin creşterea motilităţii intestinale se permite o bună asimilare a alimentelor, dispare foamea şi se înlătură senzaţia de greaţă şi vărsături.

Cafeaua reglează funcţiile inimii şi ale sistemului circulator periferic. În doze moderate previne infarctul miocardic, mai ales la persoanele vârstnice, care înregistrează valori ridicate ale tensiunii arteriale după mese copioase.

În cazul persoanelor supraponderale, consumată înainte de masă, cafeaua provoacă o ardere mai rapidă a caloriilor, ajutând la reducerea, într-un timp scurt, a excesului din greutatea corporală.

Nu în ultimul rând, menţinerea glicemiei sub control asigură prevenirea diabetului zaharat şi reducerea riscului de îmbolnăvire cu 25%.

În rubrica de săptămâna viitoare vă vom prezenta câteva recomandări de consum al cafelei.