Una dintre problemele cu care se pot confrunta viitoarele mame este diabetul gestațional, care dispare în mod normal după nașterea copilului, dar crește riscul mamei de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 pe
Cancerul poate fi depistat timpuriu
Organizaţia Mondială a Sănătăţii previzionează o creştere cu peste 75% a cazurilor de cancer la nivel mondial până în anul 2050. Printre factorii care stau la baza îmbolnăvirilor sunt consumul de tutun şi alcool, obezitatea, alimentaţia şi sedentarismul. În acest moment, România se află pe primul loc în UE la mortalitatea prin cancer de col uterin, o afecţiune care poate fi prevenită. „Testarea anuală Babeş-Papanicolau şi HPV este foarte importantă şi poate salva vieţi”, este părerea unanimă a medicilor, care îndeamnă femeile să se prezinte cel puţin o dată pe an la un consult clinic de specialitate.
Maladia pe care o numim cancer, tumoare, neoplazie, neoplasm sau malignitate este responsabilă pentru 19% din totalul deceselor din ţara noastră, a doua cauză după bolile cardiovasculare, arată datele Institutului Naţional de Sănătate Publică. Aceeaşi sursă estimează însă că, până în anul 2035, numărul de îmbolnăviri de cancer va creşte cu 24% şi va deveni prima cauză de deces în ţara noastră.
În cadrul dezbaterii „Cancerul în rândul femeilor - direcţii de acţiune pentru îmbunătăţirea prevenţiei, a diagnosticului precoce şi accesului timpuriu la tratament”, desfăşurată la Parlament în contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului, marcată anual la data de 4 februarie, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Valeria Herdea, a precizat că 1% dintre români sunt pacienţi oncologici (204.722 de persoane), o realitate „zguduitoare” generată inclusiv de faptul că oamenii nu merg la medicul de familie pentru un control anual. „A fi asigurat îţi dă drepturi, dar îţi dă şi obligaţii. Sper ca în acest mandat să am sprijinul dumneavoastră, al tuturor, ca acest deziderat să se îndeplinească: fiecare om, în luna lui de naştere, să meargă să se programeze la medicul lui de familie şi nu doar ca să aud veşnica problemă: «Mă duc să îmi fac analizele». Mergeţi, oameni buni, la un control! Să pună cineva mâna pe abdomenul dumneavoastră, să vadă care e situaţia cu sânii dumneavoastră, pentru că aşa o să putem să rezolvăm situaţia mult mai repede”, a îndemnat medicul.
Pe de altă parte, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) susţine că numărul persoanelor cu cancer din România aflate în evidenţa medicilor a depăşit 550.000. Preşedintele FABC, Cezar Irimia, a declarat, într-o conferinţă de presă organizată cu aceeaşi ocazie, că în România, anual, se înregistrează peste 20.000 de decese evitabile din patologia oncologică, cu peste 45% mai multe faţă de media europeană.
Locul 1 în UE la mortalitatea prin cancere de col uterin
Cele mai frecvente cancere la bărbaţi sunt cele pulmonare, colo-rectale, prostatice, gastrice şi pancreatice, în timp ce la femei cel mai frecvent întâlnite sunt cancerele mamare, colo-rectale, pulmonare, uterine şi ovariene.
În ceea ce priveşte cancerele la femei, deşi numărul cazurilor este în continuă creştere, rata de supravieţuire s-ar putea îmbunătăţi considerabil dacă afecţiunile ar fi depistate încă din fazele incipiente. „Cancerul de col uterin este o afecţiune care, în peste 95% din cazuri, este cauzată de infecţia cu virusul papiloma uman (HPV) şi care poate fi prevenită prin vaccinare şi screening şi poate fi vindecată dacă este depistată la timp și tratată corespunzător”, susţin, într-o analiză, reprezentanţii Institutului Naţional de Sănătate Publică. Tot INSP subliniază că România se menţine pe locul 1 în UE în ceea ce priveşte mortalitatea prin cancere de col uterin.
Testul Babeş-Papanicolau şi testul HPV sunt două metode diferite de depistare a cancerului de col uterin care se recomandă a fi făcute chiar şi în lipsa oricăror simptomatologii, spun medicii. „Testarea anuală Babeş-Papanicolau şi HPV a femeilor este foarte importantă, iar dacă rezultatele prezintă anumite neconcordanţe, se indică efectuarea unei colposcopii, o procedură simplă, neinvazivă, prin care se identifică eventualele modificări celulare de la nivelul cervixului (colul uterin) care se pot transforma în cancer. Această procedură rapidă şi uşoară, nedureroasă, poate salva viaţa unei femei”, spune dr. Cristina Elena Mandici, medic specialist obstetrică-ginecologie la Spitalul Providenţa din Iaşi şi doctorand la specializarea obstetrică-ginecologie în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași.
Potrivit doamnei doctor, colposcopia se recomandă nu doar în cazul unui test Babeş-Papanicolau modificat, ci şi „în cazul unei suspiciuni de leziuni displazice la nivelul colului, vaginului sau vulvei, în cazul cervicitelor şi vaginitelor, a unor sângerări genitale anormale, în cazul condiloamelor genitale (veruci) sau foliculilor cervicali” sau „dacă se urmăreşte un caz în urma unui tratament acordat pentru leziuni cervicale”.
Consultul ginecologic anual şi efectuarea unor proceduri medicale precum colposcopia sunt amânate, din nefericire, de foarte multe femei, în special de cele din mediul rural. Prezentându-se tardiv la medic, când cancerele încep „să doară”, se află aşadar într-un stadiu foarte avansat, iar rata de supravieţuire scade foarte mult. „Această procedură, ca de altfel şi consultul ginecologic, nu este dureroasă, se realizează cu blândeţe, medicul folosindu-se de un instrument numit colposcop. Pacienta poate simţi o uşoară presiune, însă nu există efecte secundare directe asociate colposcopiei. În cazul în care se face şi biopsie de ţesut, se poate resimţi un disconfort, ca o ciupitură, iar ulterior, pentru câteva zile, pacienta poate avea o mică sângerare. Un alt avantaj al procedurii este acela că medicul ginecolog poate comunica pacientei imediat ceea ce a vizualizat; în cazul unei biopsii, rezultatele vor veni în aproximativ două săptămâni”, a mai precizat dr. Cristina Elena Mandici.
Semne şi simptome ale cancerului de col uterin
Cancerul de col uterin nu prezintă, de regulă, în fazele incipiente, simptomatologie clinică, ceea ce îl face dificil de detectat. Simptomele care pot apărea de obicei în stadiile avansate ale bolii sunt: sângerările între perioadele menstruale sau după menopauză; modificări ale sângerării menstruale; durere frecventă sau inexplicabilă la nivelul pelvisului sau al spatelui inferior; durere în timpul actului sexual; sângerări vaginale neregulate, secreții vaginale modificate. De asemenea, alte semne care ar trebui să ne trimită la doctor sunt dificultatea la urinare sau constipație, oboseală, dureri severe de spate, pierdere inexplicabilă în greutate, edeme şi dureri la nivelul membrelor inferioare. Unele simptome amintite pot apărea şi în cadrul altor afecţiuni, astfel că pentru un diagnostic corect este necesară vizita la medic, care va face recomandările potrivite pentru fiecare pacientă.
Ce este cancerul şi cum prevenim maladia?
Cancerul reuneşte un grup de afecţiuni foarte grave care lezează organismul la nivel celular şi care, dacă ţinem seama de statistici şi de numărul de cazuri noi depistate zilnic, se răspândeşte aproape la nivelul unei epidemii. Până în acest moment, oamenii de ştiinţă nu au reuşit să descopere cu certitudine cauzele apariţiei acestei boli care se poate dezvolta la nivelul oricărui organ al corpului şi care debutează în momentul în care anumite celule cresc, se divid şi se dezvoltă diferit faţă de cele normale. Neavând o cauză precis identificată (cu excepţia cancerului pulmonar care este strâns legat de consumul de tutun şi poluare şi a unor tipuri de cancer declanşate de existenţa virusului HPV - cancer de col uterin), corpul medical şi autorităţile recomandă populaţiei să pună accent pe un stil de viaţă sănătos, prin eliminarea factorilor de risc ce pot determina apariţia bolii: mediu de viaţă, alimentaţie, comportamente (fumat, sedentarism) şi cunoaşterea istoricului medical din familie (factorii genetici moşteniţi pot contribui la apariţia bolii). De asemenea, în România, vaccinarea împotriva HPV este gratuită, fiind inclusă în cadrul Programului Naţional de Vaccinare. Tot la capitolul prevenţie se încadrează şi vizita anuală la medic, respectiv participarea la programele gratuite de screening.