Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Când introducem carnea şi ouăle în hrana bebeluşului?

Când introducem carnea şi ouăle în hrana bebeluşului?

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Doina Dumitriu - 03 Iunie 2010

Prin renunţarea treptată la alimentaţia exclusiv lactată, odată cu creşterea şi dezvoltarea sugarului, în alimentaţia lui se pot introduce noi alimente, cum ar fi carnea şi oul.

Încă de timpuriu, sugarul poate să digere în condiţii perfecte proteinele din carne, dacă aceasta este fragmentată şi omogenizată prin mixare. Carnea slabă conţine multe săruri minerale, este mai săracă în fier şi calciu, dar este bogată în fosfor şi săracă în vitamina A. Carnea poate fi oferită fiartă şi mixată sau tocată, amestecată în supă sau în piureul de legume, ca perişoare sau rasol, sub formă de chifteluţe cu legume sau în alte preparate şi mâncăruri. Zeama de carne este mai puţin nutritivă, sub această formă aducându-se mai mult un surplus de minerale.

Carnea de vită sau de pasăre, fiartă şi mixată, amestecată cu supa de zarzavat sau fiartă cu piureul de legume, se poate introduce progresiv în alimentaţia sugarului, de la vârsta de 4-6 luni, de 3-4 ori pe săptămână, ajungându-se la o cantitate de 25-30 g. Supa de carne de vită, pasăre sau oase, degresată de propria grăsime şi cu adaos de grăsimi vegetale, poate fi folosită în alternanţă cu supa de zarzavat, de la vârsta de 5 luni şi jumătate.

Ficatul fiert sau preparat pe grătar sau plită şi apoi pasat, ca şi creierul fiert şi pasat, în amestec cu piureul de legume, pot fi date de la 8-10 luni. Perişoarele din carne în supă sau ciorbiţă acrită cu borş sau lămâie pot fi administrate după vârsta de 8-9 luni.

Chifteluţele din carne sau zarzavat, prăjite în ulei, se pot introduce în alimentaţia copilului după vârsta de un an. Şunca de Praga este singura formă de carne conservată permisă sugarului mare şi copilului mic. Aceasta poate fi administrată după vârsta de 10 luni.

Carnea proaspătă de peşte (şalău, păstrăv, ştiucă), fiartă sau la grătar, se poate administra sugarului după vârsta de 10 luni.

Carnea de porc sau de berbec nu vor fi administrate copilului decât după vârsta de 2 ani şi jumătate-3 ani. Trebuie evitat excesul de proteine, care poate determina unele tulburări digestive, fermentative şi enzimatice.

Oul va fi introdus în alimentaţia sugarului la vârsta de 6-7 luni. Acesta este bogat în proteine, cu cea mai mare valoare nutritivă. Oul conţine mult fier, puţin calciu şi este lipsit de glucide. În ou se găsesc vitamine liposolubile A, D, E, dar şi vitamine din grupul B. Proteinele din ou pot produce sensibilizări, de aceea sugarului i se va administra numai gălbenuşul fiert timp de 10 minute şi adăugat în supă sau piure. Sugarul va primi 2-3 gălbenuşuri pe săptămână, în alternanţă cu carnea, la masa de la ora 14:00. Iniţial se va începe cu un sfert de gălbenuş, crescând apoi la o treime, o jumătate, trei sferturi până la un gălbenuş întreg. Albuşul de ou se recomandă în alimentaţia copilului după vârsta de un an.