Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Cardiacii cu depresie au risc crescut de infarct

Cardiacii cu depresie au risc crescut de infarct

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Data: 12 Feb 2015

La nivel mondial, depresia constituie o problemă majoră de sănătate, fiind prezentă la aproximativ 20% dintre pacienţii cu boli cardiace. Potrivit Asociaţiei Americane a Inimii, 15% din persoanele care suferă de o boală cardiovasculară se confruntă şi cu simptome specifice depresiei.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) preconizează că până în anul 2020 depresia va fi a doua cauză de mortalitate şi dizabilitate în lume, primul loc fiind ocupat de bolile cardiovasculare care provoacă decesul a 17 milioane de oameni anual. Persoanele depresive prezintă un risc de două ori mai mare de a suferi un infarct miocardic comparativ cu cele care nu suferă de depresie, se arată într-un studiu realizat de oamenii de ştiinţă canadieni de la Universitatea „Concordia“, potrivit info-sanatate.ro.

În plus, conform Asociaţiei Americane a Inimii, depresia apare de trei ori mai frecvent la pacienţii cu boli cardiovasculare care au suferit deja un eveniment coronian acut decât în rândul celorlalţi. Cu cât persoana la care se produce un infarct miocardic este mai tânără, cu atât riscul de a dezvolta depresie este mai mare, prin urmare se poate spune că există o interdependenţă între cele două afecţiuni.

Cercetătorii canadieni explică pe de o parte că din cauza stilului de viaţă dezechilibrat, sedentar, a consumului de alimente nesănătoase, alcool sau a fumatului, depresia afectează inima. În plus, depresia conduce şi la episoade de anxietate sau atacuri de panică şi hipertensiune arterială sau, dimpotrivă, la introvertire, implicit la inhibarea posibilităţii urmării unui tratament adecvat. Toate acestea împiedică o circulaţie inadecvată a sângelui în organism şi devin factori cauzatori de boli cardiovasculare.

Alte studii realizate în America şi Australia susţin că depresia pare să favorizeze dezvoltarea depunerilor de grăsime şi colesterol în vasele sangvine, despre care se ştie că ar conduce la creşterea riscului de accident vascular cerebral şi al infarctului miocardic.

Nu doar depresia conduce la boli cardiovasculare, ci şi invers. Potrivit Asociaţiei Americane a Inimii, 15% din persoanele care suferă de o boală cardiovasculara se confruntă şi cu simptome specifice depresiei. Studiile au arătat că la persoanele care au suferit un infarct miocardic episoadele depresive cresc cu 17% riscul de deces. Prin comparaţie, la persoanele sănătoase, riscul de deces după un infarct este de numai 3%. Principalele motive pentru care bolile cardiovasculare favorizează depresia sunt activitatea socială redusă, întrucât bolnavii de inimă ies mai rar din casă şi nu fac suficientă mişcare, dependenţa de medici şi medicamente, care creşte gradul de frustrare al pacienţilor, dar şi imprevizibilitatea evoluţiei bolii, ceea ce creează o stare de stres permanentă.

Simptome îngrijorătoare

Deseori simptomele debutului unei boli cardiovasculare pot coincide cu cele ale depresiei şi invers. Semne ale instalării depresiei urmată de boala cardiovasculară pot fi:  dificultăţi de concentrare, tulburări de somn, reducerea apetitului alimentar, anxietate, tensiune interioară, iritabilitate, oboseală sau pesimism.

Un procent semnificativ dintre pacienţii care suferă de depresie, cu sau fără afecţiuni cardiovasculare asociate, nu sunt diagnosticaţi la timp sau primesc îngrijirile terapeutice inadecvate. Conform Reţelei info-sănătate, este esenţial rolul medicului de familie în depistarea precoce a simptomelor depresive şi îndrumarea acestor pacienţi către un serviciu de psihiatrie. În mod particular, la pacienţii cu antecedente cardiovasculare medicul cardiolog poate fi cel care recomandă o evaluare psihiatrică în vederea stabilirii unui posibil diagnostic de depresie.