Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Carnea şi laptele, cel mai frecvent implicate în toxiinfecţii alimentare
Toxiinfecţiile alimentare sunt boli infecţioase acute, cauzate de ingestia alimentelor care conţin germeni patogeni sau toxine ale acestora. Căldura din timpul verii reprezintă o condiţie ideală pentru dezvoltarea rapidă a germenilor în produsele alimentare, mai ales atunci când acestea sunt depozitate şi manipulate necorespunzător.
Contaminarea alimentelor se poate produce în orice etapă, fie atunci când sunt procesate, fie când sunt transportate de la producător către frigiderul nostru. Germenii care dau cel mai des toxiinfecţiile alimentare sunt reprezentaţi de enterobacteriile care aparţin genului Salmonella (60-70% din cazuri), dar şi de alte bacterii care aparţin genurilor Shigella, Yersinia, Campylobacter. Se poate întâmpla ca alimentele să fie contaminate şi cu toxina bacteriei Staphylococcus aureus (20-30% din cazuri), toxina care acţionează asupra intestinului şi care poate ajunge în alimente de la nivelul unei leziuni (panariţiu) de pe mâna bucătarului. Alimentele frecvent implicate în producerea toxiinfecţiilor alimentare sunt ouăle şi preparatele din ouă (maioneză, creme, prăjituri), laptele şi preparatele din lapte, carnea şi preparatele din carne. Aceste alimente sunt bogate în substanţe nutritive, în special proteine, compuşi necesari multiplicării bacteriilor patogene. Semnele unei toxiinfecţii alimentare sunt destul de acute şi debutează cam la 10 ore după ingestia alimentului, cu diaree, vărsături, greaţă, durere abdominală sub formă de crampe. Debutul bolii depinde de fiecare germene în parte, iar severitatea şi manifestările clinice depind atât de natura microorganismului, de virulenţa acestuia, cât şi de constituţia immunologică şi vârsta persoanei infectate. Cei mai afectaţi sunt copiii, bătrânii şi persoanele imunocompromise, la care formele uşoare ale infecţiei pot fi chiar fatale. Având în vedere severitatatea acestor toxiinfecţii, se impun unele măsuri de precauţie atunci când cumpărăm produse alimentare. Trebuie să evităm cumpărarea produselor de la vânzătorii ambulanţi din pieţe sau de pe marginea drumului. De asemenea, înainte de cumpărarea oricărui produs, trebuie verificată eticheta, pentru a vedea data expirării, mai ales în cazul ouălor, cărnii şi laptelui. Totodată, păstrarea alimentelor la rece este obligatorie, procesarea lor termică potrivită fiind esenţială. Atunci când există suspiciunea unei toxiinfecţii alimentare, voma şi diareea nu se opresc prin medicamente antiemetice sau antidiareice, deoarece, în acest fel, este înlăturată sursa de contaminare din organism. Însă, dacă acestea sunt severe şi prelungite, se urmăreşte rehidratarea organismului, iar mersul la medic este, de cele mai multe ori, condiţie obligatorie. Medicina naturistă a găsit, ca de obicei, remedii şi pentru toxiinfecţiile alimentare. Astfel, în cazul suspiciunii unei astfel de infecţii, se recomandă infuzii din: anason, cuişoare, ghimbir, mentă, muşeţel, orez, soc. Pe lângă acestea, foarte benefică pentru refacerea mucoasei intestinale, dar şi pentru remineralizarea organismului este argila, care poate fi folosită în mai multe cure.