Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Cât lapte este necesar în alimentaţia zilnică?
Un adult cu o activitate normală are nevoie de aproximativ 1,2-1,5 g de proteine pe kilogram corp şi pe zi. Sub aspect calitativ, pentru a asigura un aport adecvat aminoacizilor esenţiali, trebuie ca jumătate din cantitatea de proteine consumate zilnic să fie dintre cele cu valoare biologică, care, de obicei, sunt de origine animală şi se găsesc în carne, lapte, brânzeturi, ouă.
Nevoia de lipide este de 1-2 g pe kg corp pe zi. Sub raport calitativ, într-o alimentaţie raţională trebuie să se păstreze echilibrul între grăsimile de origine animală şi cele de origine vegetală. Untul, smântâna, frişca şi unele brânzeturi grase aduc o mare cantitate de lipide. Nevoia de glucide este de 4-8 g/zi pe kg corp. Laptele şi derivatele lactate sunt surse importante de săruri minerale şi vitamine necesare organismului adult. Cantitatea de lapte proaspăt sau acidifiat natural (lapte prins, iaurt, chefir) pe care trebuie să o consume un adult este de 250-300 ml/zi. Brânzeturile trebuie consumate în cantitate de 30-40 g/zi, iar untul în cantitate de 15-20 g/zi. La persoanele vârstnice, nevoia de proteine este de 1-1,5 kg/zi, iar din acestea jumătate vor fi dintre cele cu valoare biologică mare, mai ales din lapte şi produse lactate, albuş de ou, peşte, carne de pasăre şi de vită. Consumul de lapte şi produse lactate la această categorie de persoane este foarte avantajos, deoarece bacteriile lactice conţinute în iaurt, chefir, lapte bătut combat flora de putrefacţie de la nivel intestinal. Alături de lapte, brânză, ouă, în alimentaţia persoanelor vârstnice trebuie incluse şi legumele, fructele, salatele, care combat constipaţia, frecvent întâlnită în această etapă. Pentru a preveni sau evita accentuarea unor boli cardiovasculare se recomandă reducerea la maximum a consumului de lapte integral, unt, smântână, frişcă, brânzeturi grase. Persoanele în vârstă, cu tensiune arterială mare trebuie să evite consumul de brânzeturi sărate. În situaţia în care consumul de lapte nu este bine tolerat, producând diaree, crampe abdominale, balonări, este bine să fie diluat cu ceai, amestecat cu cacao sau ciocolată. Pentru a diversifica alimentaţia, produsele lactate (de exemplu, brânza de vaci) pot fi folosite la prepararea de budinci, papanaşi, brânzoaice, sufleuri. Pentru aportul crescut de proteine şi săruri minerale se recomandă folosirea urdei şi a zerului ca atare sau la pregătirea unor preparate. Zerul se poate folosi cu foarte bune rezultate la prepararea de ciorbe sau supe.