Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Cataplasmele cu busuioc combat durerile de cap
Busuiocul este o plantă medicinală cu multiple proprietăţi terapeutice. În preparatele naturiste sunt utilizate părţile aeriene ale plantei, cu flori şi lăstari tineri. Busuiocul tratează cu succes bolile aparatului respirator (tuse convulsivă, guturai, gripă, răceli, astm bronşic, angină), bolile aparatului digestiv (colită de fermentaţie, crampe la stomac, ulcer gastric, vomă, anorexie, intoxicaţii cu venin), bolile cardiovasculare (insuficienţă cardiacă, angină pectorală, hipertensiune) şi în bolile reno-genitale (infecţii urinare, dureri menstruale). De asemenea, preparatele din busuioc combat răguşeala, aftele, inflamaţiile gingiilor, stimulează lactaţia la femei, îndepărtează durerile de cap, ameţelile, combat stările de melancolie, astenia, stările depresive, insomniile.
Reţete de preparare: Infuzie: dintr-un amestec de busuioc, cimbru, anason şi ienupăr, se beau 3 ceaiuri pe zi, împreună cu o lingură de miere, având efecte contra tusei. Siropul de busuioc: preparat din 75 g de herba la 1 l de apă, cu efecte favorabile asupra tubului digestiv, fiind un bun dezinfectant la nivelul intestinelor. Decoctul concentrat: din 2 linguri de herba uscată la 250 ml de apă rece, se fierbe 5 minute, se infuzează acoperit 10 minute, se strecoară şi se foloseşte ca apă de gură sau gargarisme contra leziunilor buco-erozive, afte, faringite, angine. Cataplasme: din frunze proaspete zdrobite, aplicate pe răni deschise, ulceraţii cronice, leziuni infectate, favorizând vindecarea lor. Se mai folosesc la frecarea cu frunze proaspete a locurilor înţepate de insecte (albine, viespi, ţânţari), reducând mâncărimea pielii şi prevenind infecţiile provocate prin scărpinat. Se aplică pe frunte în cazul durerilor de cap.