Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Cătina albă, cel mai de preţ tonifiant al toamnei
În tratamentele naturiste, cătina albă se administrează, atât intern, cât şi extern, sub formă de infuzii, decocturi, sucuri, siropuri, uleiuri sau fructe proaspete şi uscate, toate cu eficienţă ridicată în tratamentele preventive şi curative ale diferitelor boli.
Reţete pe bază de cătină pentru uz intern:Rezultatele clinice obţinute cu preparatele din cătină constituie o garanţie ştiinţifică a eficienţei acestui minunat dar al naturii, pentru tămăduirea multor afecţiuni. În cele ce urmează vă vom prezenta câteva dintre cele mai eficiente forme de preparare şi utilizare a cătinei albe.
- infuzia de cătină se prepară din două linguriţe fructe sfărâmate la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit până la răcire, se strecoară şi se beau două-trei căni pe zi, după mesele principale, ca sursă importantă de vitamine, cu efecte în combaterea unor boli ca hepatită epidemică şi cronică, gripe, nevroze, astenie, diaree, reumatism, gută, stări de convalescenţă, lipsa poftei de mâncare şi unele boli de piele;
- decoct din două linguri fructe zdrobite la 500 ml apă; se fierbe 2-3 minute, se infuzează 25-30 minute, se îndulceşte cu miere de albine şi se beau două căni pe zi, fracţionate în înghiţituri rare, pentru tratarea aterosclerozei, pentru dureri de stomac şi ulceraţii ale pielii;
- sucul din fructe proaspete şi bine coapte se prepară prin zdrobire şi stoarcere în prese cu site din plastic sau din materiale inoxidabile, pentru îndepărtarea sâmburilor. Se adaugă zahăr în cantitate egală cu a sucului şi se fierbe uşor timp de 15 minute. Sucul încă fierbinte se toarnă în sticle încălzite şi se păstrează la frig timp de două săptămâni. Dacă se prepară prin presare la rece, sucul îşi păstrează nealterate toate vitaminele. Se consumă câte 3 linguri pe zi în caz de gripă (asociat cu miere de albine şi polen) şi ca reconfortant în timpul iernii;
- siropul de cătină se prepară din 750 g fructe prospete şi zdrobite în storcătorul de fructe, care se fierbe în doi litri de apă şi se infuzează acoperit până la răcire. După răcire se strecoară, se adaugă 1 kg zahăr şi 3 linguriţe suc de lămâie şi se toarnă în sticle bine închise, unde se păstrează la loc răcoros şi întunecos. Se consumă câte 3-5 linguriţe pe zi în urticarie, boli ale capilarelor şi ca tonifiant în lunile de iarnă pentru bătrâni, copii şi gravide;
- uleiul de cătină se prepară din fructe uscate şi ultrafin pulverizat, care se amestecă cu o cantitate egală de ulei de floarea-soarelui. După 24 şi 48 ore se îmbogăţeşte uleiul cu încă 50% din doza de fructe. Se strecoară prin pânză deasă, se conservă la loc răcoros şi întunecat şi se consumă astfel:
- la copiii peste vârsta de un an se dau câte 5 picături de 3 ori pe zi;
- la adulţi se administrează în cure de câte o lună, de două-trei ori pe an, consumând câte 20-60 picături de trei ori pe zi, în funcţie de stadiul maladiei şi de reactivitatea organismului.
Pentru uz extern, uleiul de cătină se foloseşte cu eficienţă în prevenirea şi tratarea unor afecţiuni ale pielii (eczeme, plăgi, infecţii, arsuri, degerături).
Datorită efectelor antiinflamatoare şi calmante, uleiul este recomandat şi în ameliorarea durerilor reumatice.
O cură de fructe proaspete este indicată la persoanele care consumă cantităţi mari de alcool, cafea şi alimente semipreparate cu carne. De asemenea, are efecte în scăderea colesterolului din sânge şi la stoparea căderii părului.