Cătina albă, un „medicament“ de toamnă

În ultimul timp, cătina a devenit o mare speranţă de vindecare pentru foarte multe persoane cu boli grave. Rezultatele clinice obţinute cu derivatele din acest fruct al toamnei constituie o garanţie ştiinţifică a eficienţei acestui dar al naturii pentru tămăduirea multor afecţiuni.

În tratamentele naturiste, cătina albă se administrează, atât intern cât şi extern, sub diferite forme: infuzii, decocturi, sucuri, siropuri, miere, uleiuri sau fructe proaspete şi uscate, toate cu eficienţă ridicată în tratamentele preventive şi curative ale diferitelor boli.

Utilizări interne :

- infuzia de cătină se prepară din două linguriţe fructe sfărâmate la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit până la răcire, se strecoară şi se beau 2-3 căni pe zi, după mesele principale, ca sursă importantă de vitamine, cu efecte în combaterea unor boli ca scorbut, hepatită epidemică şi cronică, gripe, nevroze, astenie, diaree, reumatism, gută, stări de con-valescenţă, lipsa poftei de mân-care şi unele boli de piele;

- decoctul din două linguri fructe zdrobite la 500 ml apă; se fierbe 2-3 minute, se infuzează 25-30 de minute, se îndulceşte cu miere de albine şi se beau două căni pe zi, fracţionate în înghiţituri rare, pentru tratarea aterosclerozei, pentru dureri de stomac şi ulceraţii ale pielii.

- siropul de cătină se prepară din 750 g fructe proaspete şi zdrobite în storcătorul de fructe, care se fierbe în 2 litri de apă şi se infuzează acoperit până la răcire. După răcire se strecoară, se adaugă 1 kg zahăr şi 3 linguriţe suc de lămâie şi se toarnă în sticle bine închise, în care se păstrează la loc răcoros şi întunecos. Se consumă câte 3-5 linguriţe pe zi în urticarie, boli ale capilarelor şi ca tonifiant în lunile de iarnă pentru bătrâni, copii şi gravide;

- mierea de cătină se prepară din fructe proaspete sau us-cate şi centrifugate pentru zdrobire şi separarea seminţelor. Se amestecă, într-un vas, cu cantităţi egale de miere polifloră. Se toarnă în borcane care se închid cu capac ermetic şi se ţin la rece. Se consumă zilnic câte 1-3 linguriţe, având efecte multiple în întărirea sistemului imunitar, stimularea activi-tăţii intelectuale, îmbunătăţirea activităţii cardiace la persoanele în vârstă, blocarea metastazelor maligne şi combaterea efectelor stresului;

- fructele proaspete sau conservate prin congelare (25/50 g pe zi) precum şi fructele uscate şi măcinate fin (5-10 g pe zi) se consumă la intervale de 2-3 zile, având efecte în avitaminoze, hipovitaminoze, convalescenţe şi pentru creşterea rezistenţei la eforturi fizice şi intelectuale, la sportivii de performanţă, alpinişti, metalurgişti, mineri, militari şi la lucrătorii care muncesc în condiţii de tempe-raturi extreme. De asemenea, au efecte în scăderea colesterolului din sânge şi la stoparea căderii părului;

- decoctul din frunze mărunţite şi uscate se consumă câte o linguriţă de 2-3 ori pe săptămână, la persoanele cu stări depresive şi anxioase.