Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Cătina, plantă cu însuşiri de polivitamină

Cătina, plantă cu însuşiri de polivitamină

Data: 08 Aug, 2007

În ţara noastră, cătina sau cătina albă ori cenuşie, cum se mai numeşte, se poate remarca începând de la sfârsitul verii pâna toamna târziu, pe povârnisurile Văii Prahovei, Teleajen, Vrancea, Trotuş, dealurile judeţului Buzău şi chiar în Deltă, prin ciorchinii portocalii ai acestui arbust ţepos, cu fructe mici şi globuloase.

Fructele de cătină conţin 85% apă, vitamina C, E, F, D, provitamina A, vitaminele B1, B2, acid folic, putând fi considerată pe bună dreptate o polivitamină naturală.

Planta are recomandări deosebite pentru convalescenţi în stările de slăbiciune, tonifiante, atât pentru copii cât şi pentru persoanele în vârstă. Mai ales în sezonul rece, când resursele de vitamine naturale sunt mai reduse, infuzia de cătină, siropul şi gemul sunt binevenite, putând fi folosite în fiecare zi drept ceai alimentar, mai ales datorită aromei plăcute a fructelor.

Deosebit de importante sunt efectele pe care le are asupra aparatului circulator. Acestea măresc forţa de contracţie a miocardului, graţie unei mai bune circulaţii coronariene şi a îmbunătăţirii generale a metabolismului.

Adaugând şi efectul hipotensor, se ajunge la o acţiune complexă şi tonifiantă asupra aparatului circulator, diferită de cea a cofeinei, fiind utilă în insuficienţele cardiace uşoare sau chiar în forme mai severe, asociate medicamentelor de bază prescrise de medic.

Se mai recomandă infuzia de cătină ca antidiareic, antireumatic, dar în special ca diuretic-depurativ în urticarii şi diferite dermatoze.

Modul de întrebuinţare

Se face infuzie din 1-2 linguriţe fructe uscate la o cană cu apă, asociate cu fructe de măceş. Aceasta nu este numai o băutură binefăcătoare, bună la gust, dar şi un ceai alimentar pentru fiecare zi, dimineaţa, la prânz sau seara, ca efecte tonice şi reconstituante.

Cidrul de fructe de cătină are o aromă discretă de ananas şi se prepară din 200 g fructe uscate, peste care se toarnă 5 litri apă fiartă şi răcită, la care se adaugă 1,5 kg zahăr sau 2 kg miere şi 20-25 g drojdie de bere. Se lasă la fermentat 15-20 zile, cu tub de fermentaţie, agitând vasul din când în când. Se decantează după fermentaţie şi se trage în sticle. Se păstrează la rece. Fiind totuşi o băutură alcoolică, se va consuma moderat, iar copiilor le este interzisă.

Din fructele de cătină se poate prepara gem, marmeladă sau sirop. Din fructele proaspete se prepară compot, îndulcit cu miere. (sursa: www.topmedici.ro)