Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Cauze ale accelerării dezvoltării copilului

Cauze ale accelerării dezvoltării copilului

Un articol de: Doina Dumitriu - 16 Ianuarie 2009

În ultimul secol s-a constatat o accelerare a dezvoltării fizice, psihice şi sociale a copilului, mai ales în unele regiuni dezvoltate socioeconomic. Acest fenomen complex cuprinde creşterea greutăţii copiilor la naştere, creşterea mai rapidă în timpul copilăriei şi adolescenţei, precocitatea pubertăţii, avansul dezvoltării intelectuale.

Mulţi oameni de ştiinţă au încercat să explice acest fenomen. Astfel, au ajuns la concluzia că aceste modificări sunt determinate de condiţiile de viaţă câştigate în decursul dezvoltării industriale şi care se acumulează în generaţiile următoare. Şi în ţara noastră s-a constatat existenţa acestui fenomen. Profesorul Ştefan Milen mai susţine că un factor favorizant în dezvoltarea copiilor şi tinerilor, în condiţiile industrializărilor şi concentrărilor urbane, îl constituie amestecul populaţiilor. Din acest proces apar „hibrizi“ rezultaţi din fonduri genetice depărtate, cu favorizarea dezvoltării unor generaţii noi, cu caractere noi, mai bune.

Încă din 1949, Lentz aduce în discuţie teoria nutriţională, în sprijinul căreia prezintă numeroase studii statistice privind îmbunătăţirea hranei şi igienei în ultimul secol. Consumul de alimente calitativ superioare au efect asupra activităţii glandelor endocrine şi a proceselor metabolice.

O altă cauză a accelerării dezvoltării biopsihosociale o reprezintă scăderea numărului de copii într-o familie.

Se mai remarcă diferenţa de dezvoltare a copiilor şi a tinerilor, în funcţie de mediul lor de viaţă, urban sau rural. Mediul urban este mai favorabil dezvoltării biopsihosociale a copiilor şi a adolescenţilor decât mediul rural. Dar şi în mediul rural se constată diferenţele acestui fenomen. Astfel, copiii din familii mai înstărite prezintă o dezvoltare biopsihosocială mai avansată decât copiii proveniţi din familii sărace.

La apariţia acestui fenomen contribuie şi viaţa sportivă şi expunerea la soare. Tot mai mulţi copii practică o activitate sportivă organizată sau nu, cu mari beneficii asupra dezvoltării biopsihosociale.

Copiii sunt mult mai sănătoşi, mai robuşti, mai activi

Acest fenomen, de accelerare a dezvoltării, a dus la creşterea pondero-staturale. Copiii se nasc cu o greutate şi o talie mai mari la naştere. Apoi, creşterea în greutate şi în lungime se constată pe tot parcursul vieţii, până la maturitate.

Un alt fenomen binecunoscut îl reprezintă accelerarea pubertăţii, cu numeroase implicaţii biologice.

Accelerarea dezvoltării somato-fiziologice se însoţeşte de modificări corespunzătoare, psihoafective şi intelectuale. Se constată o îmbunătăţire a randamentului intelectual al tinerilor, sub influenţa dezvoltării învăţământului şi creşterea nivelului de trai al populaţiei: copiii sunt mult mai sănătoşi, mai robuşti, mai activi.

Studiile efectuate au demonstrat că cea mai importantă problemă o constituie maturizarea socială. De aceea, este necesar să intervenim asupra acestui proces, prin ajutarea integrării mai de timpuriu a tinerilor în diverse forme ale vieţii sociale şi profesionale, cu stimularea simţului responsabilităţii pentru activitatea depusă. Începerea studiilor elementare la vârsta de 6 ani, acordarea majoratului la 18 ani, integrarea tinerilor în muncă, întemeierea unei familii sunt elemente justificate şi importante în procesul de maturizare socială.

Efectele negative

Accelerarea dezvoltării biopsihosociale are, însă, şi unele efecte negative. De exemplu, la creşterea mai rapidă în înălţime este responsabilă de procentul mai ridicat al tulburărilor de postură, al deformărilor coloanei vertebrale, al piciorului plat, în condiţiile lipsei unei stimulări funcţionale corespunzătoare a aparatului locomotor.

Alte efecte negative sunt reprezentate de creşterea tulburărilor neuroendocrine şi neurovegetative, ca urmare a unui echilibru somatopsihic mai labil, în raport cu creşterea excesivă şi a solicitărilor vieţii moderne. Aceste tulburări ar favoriza şi o creştere a incidenţei tulburărilor neuropsihice la copii şi adolescenţi.