Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Cauze şi tratament în deficitul de vitamina C
Vitamina C, numită şi acid ascorbic, este una dintre cele mai importante vitamine, cu multiple funcţii pentru organismul uman.
Vitamina C se găseşte aproape în tot regnul vegetal. Cele mai mari cantităţi de acid ascorbic sunt conţinute în fructele de măceş, în citrice, morcovi, mazăre, fasole verde şi roşii. Cantitatea de vitamină absorbită de ţesuturi variază în funcţie de felul ţesutului şi de vârstă. La copii, comparativ cu vârstnicii, concentraţia de vitamina C este mai mare. Laptele de mamă acoperă nevoile de vitamina C ale sugarului din primele două luni de viaţă, dacă mama are o alimentaţie corectă. Prin fierbere, vitamina C se distruge, aşadar şi cea din laptele de vacă se distruge astfel, în proporţie de 20-40% şi în proporţie de 50-80% prin pasteurizare. De asemenea, vitamina C se pierde prin fierberea fructelor şi zarzavaturilor, prin uscarea sau păstrarea lor la rece. Vitamina C din alimente este absorbită la nivelul intestinului subţire, de unde, prin sânge, ajunge în toate organele. La nivelul organismului, aceasta îndeplineşte următoarele funcţii: intervine în metabolismul unor aminoacizi, al lipidelor şi glucidelor, în formarea colagenului şi a substanţei intercelulare, intervine în procesul de oxidare celulară, stimulează acţiunea unor sisteme enzimatice şi inhibă acţiunea altor enzime, intervine în metabolismul fierului şi al acidului folic, creşte rezistenţa pereţilor vaselor şi influenţează acţiunea unor hormoni. Nevoile de vitamina C sunt mai crescute la copii decât la adulţi. Bolile, frigul, oboseala fizică şi psihică cresc nevoile organismului de vitamina C. Deficitul de vitamina C apare după 3-4 săptămâni de alimentaţie defectuoasă, din care au fost excluse fructele şi legumele. Carenţele acestei vitamine în organismul mamei care alăptează produc deficit şi la nivelul organismului bebeluşului. De asemenea, alimentaţia artificială a sugarului, cu lapte de vacă pasteurizat, lapte praf şi făinuri industriale, fără suplimentare de vitamine, duce la hipovitaminoză. Lipsa vitaminei C întârzie formarea fibrelor de colagen, cicatrizarea rănilor şi consolidarea fracturilor, duce la inapetenţă, stări de oboseală, iritabilitate, hipotonie musculară, randament scăzut. Tratamentul deficitului se face prin administrarea a 100 de mg de vitamina C în patru prize pe zi. Ameliorarea simptomelor clinice este spectaculoasă. Modificările clinice se ameliorează după aproximativ 10 zile de la iniţierea tratamentului. După 4-5 zile doza se reduce la 50 mg în două prize pe zi, până la vindecarea completă.