Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Cauzele şi consecinţele obezităţii la copii
În România, a devenit alarmantă creşterea numărului de copii cu greutate mai mare decât cea considerată normală pentru vârsta şi înălţimea lor. Atenţie, însă! Copiii supraponderali sau obezi riscă să rămână obezi şi ca adolescenţi, şi ca adulţi.
Există mai mulţi factori care contribuie la apariţia obezităţii la copii. Creşterea ponderală excesivă este determinată de o combinare a acestor factori. Obiceiurile proaste de a mânca şi lipsa exerciţiilor fizice se numără printre cei mai importanţi dintre aceştia. Factori genetici - obezitatea este considerată o boală cu componentă genetică. Riscul de a deveni obez este mai mare la copiii ai căror părinţi sunt obezi. Iar la aceasta se adaugă impactul stilului de viaţă, incluzând alimentaţia excesivă şi lipsa exerciţiilor fizice. Factorii de mediu joacă un rol important în apariţia obezităţii la un copil. Obiceiul nesănătos de a consuma alimente cu multe calorii poate cauza obezitatea. Unele studii arată că timpul petrecut în faţa televizorului poate avea şi el ca efect obezitatea. În timp ce stă pe canapea, copilul înlocuieşte activitatea fizică şi consumă multe dulciuri, snacksuri, bogate în calorii. Factorii psihici contribuie şi ei la apariţia obezităţii, deoarece influenţează obiceiurile copiilor de a mânca. Mulţi oameni mănâncă mai mult atunci când sunt trişti, nervoşi sau când trec prin alte stări asemănătoare, iar copiii pot fi influenţaţi de aceste obiceiuri alimentare nesănătoase. De asemenea, boli precum hipotiroidismul, sindromul Cushing, unele probleme neurologice pot duce la obezitate sau la tendinţa de îngrăşare a unui copil. Efectele asupra stării de sănătate Excesul ponderal poate avea drept consecinţă apariţia de probleme la nivelul articulaţiilor sau oaselor (cum ar fi, de exemplu, alunecarea epifizei femurale, picioare deformate), apariţia de hipertensiune craniană benignă (caracterizată prin dureri de cap şi tulburări de vedere), instalarea hipoventilaţiei (care explică starea de ameţeală şi performanţele slabe în timpul zilei, sforăitul), apariţia de boli ale vezicii biliare, sindromului de ovar polichistic, creşterilor tensiunii arteriale şi apariţia nivelurilor înalte ale grăsimilor sau glucidelor în sânge. Există, totodată, şi importante efecte psihologice, care duc la o slabă încredere în sine, apariţia de complexe de inferioritate faţă de cei din jur, ceea ce poate duce la izolare socială. Aceşti copii se simt exteriorizaţi, respinşi, de aceea ajung să nu mai înveţe bine, devin isterici, cu o mare dorinţă de afirmare, de a arăta că acest defect nu îi face mai slabi. Măsuri de prevenţie a bolii Să prevenim obezitatea este mai uşor decât să o tratăm. Educarea părinţilor este cea mai importantă. Părinţii ar trebui învăţaţi ce alimente să le ofere întotdeauna copiilor: fructe, legume şi alimente cu număr scăzut de calorii şi să îi îndemne să facă cât mai multă mişcare. Activitatea fizică şi exerciţiile rămân cele mai bune metode de a preveni şi trata obezitatea la copii. Tratamentul mai include şi terapia de comportament, reducerea sedentarităţii şi schimbarea planurilor nutriţionale şi ale activităţilor fizice. O viaţă sănătoasă pentru noi este o viaţă sănătoasă şi pentru copiii noştri, de aceea noi, prin exemplul nostru, putem oferi copiilor noştri o viaţă echilibrată. Mulţi copii sunt influenţaţi de comportamentul părinţilor, iar dacă toată familia adoptă un stil de viaţă cu obiceiuri sănătoase, şansele ca şi copilul să adopte acelaşi stil de viaţă sunt foarte mari.