Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Ziarul Lumina Societate Sănătate Cazuri de „ciupercă neagră” în România

Cazuri de „ciupercă neagră” în România

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Data: 07 Ianuarie 2022

O infecție fungică până acum destul de rară, mucormicoza, sau infecția cu „ciuperca neagră”, a fost semnalată în ultimele săptămâni și în România la pacienți care au trecut prin COVID-19. Medicii spun că în timpul pandemiei numărul pacienților cu mucormicoză a crescut simțitor și se așteaptă în continuare la cazuri noi.

O mare parte dintre acestea au fost la pacienți diabetici, dar și cazuri fără diabet, la pacienți tratați pentru alte boli cu doze mari de glucocorticoizi, a declarat pentru publicația RoHealth Review și SănătateaTV conf. univ. dr. Răzvan Hainăroșie, directorul medical al Institutului de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională ORL „Prof. Dr. D. Hociotă” din București.

„Ciuperca neagră” afectează sinusurile, creierul și plămânii. Deși, în general, nu este periculoasă, ea poate fi fatală pacienților diabetici și celor cu imunitatea scăzută. Au fost înregistrate șase cazuri, în doar o lună, la Institutul de Fonoau­dio­logie și Chirurgie Funcțională ORL „Prof. Dr. D. Hociotă” din București, unde în ultimii 15 ani au existat doar patru astfel de cazuri. 

Mucormicoza post-COVID, care a făcut ravagii în India în valul al doilea al pandemiei, este cauzată de expunerea la un anumit tip de mucegai aflat în sol, plante, gunoi de grajd și fructe sau legume în descompunere. Studiile observațio­nale din perioada pandemiei au evidențiat că cele mai frecvente forme de mucormicoză la pacienții cu COVID sunt mucormicoza rino-orbitală (16 la sută) și mucormicoza cerebrală (11,3 la sută). În ambele forme de infecție, ciuperca invadează mucoasa nazală și peretele orbital, provocând durezi în zona feței, obstrucția nazală, căderea pleoapelor, paralizia sau slăbirea mușchilor oculari și chiar pierderea vederii. Medicii spun că, în majoritatea cazurilor, pacienții ajung la spital când infecția este deja avansată și când și-au pierdut vederea, iar singura soluție este îndepărtarea chirurgicală a țesu­tu­rilor trombozate, pentru a opri infecția să ajungă la creier.

Potrivit statisticilor, mucormicoza rinosinuzală are un indice de mortalitate cuprins între 36 și 40 la sută, în timp ce, în cazul mucormicozei pulmonare, indicele de mortalitate variază între 75 și 100 la sută. De aceea, spun medicii, identificarea precoce a mucormicozei este extrem de importantă, iar ini­ție­rea tratamentului este esen­ția­lă. O particularitate observată la examinarea pacienților cu mucormicoză este culoarea neagră a mucoaselor. „Putem să vedem acest lucru atât la nivel nazal, cât și la nivelul palatului dur, pentru că în momentul în care mucormicoza erodează palatul dur, practic și osul de acolo devine negru și atunci este un factor care te duce cu gândul direct la infecție fungică agresivă, adică mucormicoză”, a atras atenția conf. univ. dr. Răzvan Hainăroșie. Practic, ciuperca trombozează și invadează țesuturile pe care le infectează. Tot țesutul infectat este un țesut mort, care trebuie îndepărtat.

Boala nu se poate transmite prin contactul cu oameni sau cu animale infectate, dar poate afecta persoanele cu imunitate scăzută, dacă acestea intră în contact cu sporii ciupercii. Infectarea se poate produce când prin respirație sunt inhalați sporii ciupercii sau dacă aceștia pătrund în organism prin leziuni ale pielii (tăieturi, zgârieturi sau arsură). (I. M.)

Citeşte mai multe despre:   coronavirus