Ce este boala Alzheimer?

▲ Boala Alzheimer este o afecţiune degenerativă a creierului, în care se produce distrugerea progresivă şi ireversibilă a celulelor vitale ale acestuia ▲ Astfel, apare o deteriorare din ce în ce mai accentuată a funcţiilor de cunoaştere ale creierului, cu pierderea capacităţilor intelectuale ale individului şi a valorii sociale a personalităţii sale, asociate cu tulburări de comportament ▲

Persoanele de vârstă mai înaintată încep, în timp, să-şi amintească cu dificultate anumite lucruri întâmplate recent. Din nefericire, la unele dintre aceste persoane apar dificultăţi de a-şi reaminti informaţii învăţate sau imposibilitatea de a acumula informaţii noi, apar dificultăţi în a mai găsi cuvintele, chiar pentru noţiuni simple.

Aceste manifestări apar în cadrul unei boli care nu este reversibilă, de aceea ar trebui să ne gândim la prevenirea, depistarea precoce şi încetinirea evoluţiei, mai curând decât la tratarea ei. Dar să vedem, mai întâi, ce este această boală, cum se manifestă, cum poate fi diagnosticată şi cum poate fi prevenită.

Boala Alzheimer este o afecţiune degenerativă a creierului, în care se produce distrugerea progresivă şi ireversibilă a celulelor vitale ale acestuia. Astfel, apare o deteriorare din ce în ce mai accentuată a funcţiilor de cunoaştere ale creierului, cu pierderea capacităţilor intelectuale ale individului şi a valorii sociale a personalităţii sale, asociată cu tulburări de comportament. Boala Alzheimer face parte din marea clasă a demenţelor, care are drept trăsătură comună tulburările memoriei. În mod obişnuit, este afectată înregistrarea, înmagazinarea şi reproducerea informaţiilor noi şi astfel apare un deficit de gândire. Această boală reprezintă forma cea mai comună de declin mintal la persoanele în vârstă şi a devenit tot mai frecventă, odată cu creşterea longevităţii.

Ce presupune consultaţia medicală?

Consultaţia constă atât în dialogul dintre medic şi pacient, cât şi în colaborarea dintre medici de diferite specialităţi (psihiatrie, medicină internă, neurologie etc.) şi psihologi.

Diagnosticarea bolii se face în mai multe etape. În primul rând, prin anamneză, se obţin informaţii referitoare la trecutul medical al persoanei respective, iar examenul clinic depistează existenţa unor afecţiuni.

Starea psihică este evaluată prin diferite teste. Foarte relevantă este evaluarea cognitivă, dar rezultatele trebuie corelate cu observaţiile clinice, cu evaluarea comportamentului general, a conţinutului gândirii şi atenţiei. Psihologul trebuie să concentreze discuţia cu pacientul asupra unei teme, vizând procese ca: memoria, gândirea, atenţia şi judecata. Totodată, poate fi remarcată apariţia anumitor modificări de personalitate şi modificări ale conştienţei.

Investigaţiile paraclinice (evaluarea funcţiei hepatice, a glandei tiroide) pot ajuta la excluderea unor boli care ar putea putea explica existenţa unor simptome de demenţă sau a unor boli care ar putea agrava demenţa. Toate acestea ajută la înţelegerea proceselor patologice apărute la un pacient şi pot conduce la diagnosticul de boală Alzheimer.

Daca stăm să ne gândim bine, în ziua de azi, din prea multă atenţie acordată altor activităţi, ajungem să uităm de cele mai multe ori de un lucru foarte important: sănătatea fiecăruia dintre noi. Se pare că menţinerea unei activităţi intelectuale continue (ca cititul cu regularitate al unei cărţi sau al ziarului, revistelor), suficientă mişcare şi alimentaţie raţională, cu o cantitate mare de legume şi fructe, ar diminua riscul de îmbolnăvire. Consultul medical periodic poate permite diagnosticul precoce al unei boli, inclusiv al bolii Alzheimer, astfel încât să poată fi prevenită apariţia complicaţiilor.