Ce factori de risc cardiovascular ar putea fi evitaţi

Aşa cum anunţam în rubrica de săptămâna trecută, astăzi vă propunem un articol pe tema factorilor de risc cardiovascular ce ar putea fi evitaţi, astfel încât să ne putem bucura de o bună sănătate a inimii.

Fumatul - persoanele care fumează prezintă un risc de două ori mai mare de a face infarct decât persoanele nefumătoare. Cercetătorii au dovedit că renunţarea la fumat reduce riscul de a muri din cauza unui atac cardiac sau cerebral. Fumatul determină şi alte boli, ca insuficienţa respiratorie, cancer cu diverse localizări (limbă, gât, plămâni), scade atenţia.

Hipertensiunea arterială (HTA) - creşterea tensiunii arteriale este depistată întâmplător, iar debutul nu se poate şti cu siguranţă. Cauzele apariţiei HTA sunt vârsta, obezitatea, istoricul familial, consumul excesiv de alcool şi sare, fiind însoţită frecvent de prezenţa altor factori de risc: obezitatea, sedentarismul, diabetul, creşterea colesterolului.

Valoarea normală a tensiunii arteriale este de 120/70 mmHg, iar diagnosticul de hipertensiune poate fi pus numai atunci când la măsurători repetate tensiunea depăşeşte valorile de 140/90 mmHg.

Tratarea HTA atât prin regim alimentar, respectarea unor reguli de viaţă, cât şi a unui regim medicamentos se face în mod diferit, în funcţie de nivelul creşterii peste valorile normale, dar şi de prezenţa altor boli asociate şi numai sub îndrumarea unui medic.

Persoanele diagnosticate cu HTA trebuie să urmeze tratament medicamentos toată viaţa. Medicaţia recomandată trebuie respectată, iar eventualele corecţii se vor face numai în funcţie de rezultate, de efecte adverse sau de alte boli ori complicaţii survenite în timp. Ţinta terapiei este obţinerea de valori ale tensiunii arteriale sub 140/80 mmHg, iar la diabetici - sub 130/80 mmHg.

Sindromul dislipidemic reprezintă creşterea colesterolului şi a trigliceridelor peste valorile normale:

- colesterol total: sub 200 mg/dl;

- LDL colesterol: sub 100 mg/dl;

- HDL colesterol: peste 40 mg/dl;

- trigliceride: sub 150 ml/dl.

Pentru a depista creşterea valorilor grăsimilor în sânge trebuie ca pacientul să-şi facă analizele de sânge. Menţinerea în limite normale a grăsimilor în sânge se poate realiza printr-un regim alimentar sărac în grăsimi animale (carne, lactate, ouă) şi printr-un consum ridicat de fructe şi legume. În situaţia în care grăsimile se normalizea-ză sub tratament sau dacă apar efecte adverse, acesta nu trebuie oprit fără indicaţia medicului. Activitatea fizică este foarte importantă, deoarece constituie o bună metodă de a arde grăsimile.

Diabetul zaharat - de cele mai multe ori descoperit întâmplător, cu ocazia efectuării analizelor medicale. Valorile normale ale glicemiei sunt sub 110 mg/dl (pe nemâncate).

Oboseala, urinatul frecvent şi setea sunt semne că ar trebui controlată glicemia. Acelaşi lucru trebuie făcut şi atunci când o rudă de gradul I are diabet, când există obezitate sau alţi factori de risc.

Când diagnosticul de diabet zaharat este tranşat, atunci riscul cardiovascular este mai mare şi de aceea se impune controlul riguros al valorilor glicemiei, menţinerea tensiunii arteriale şi a colesterolului la valori normale, dar şi modificarea stilului de viaţă: activitate fizică regulată, oprirea fumatului, consum redus de alcool.

Obezitatea - apare de cele mai multe ori în urma creşterii aportului caloric, combinat cu lipsa de activitate fizică. Scăderea în greutate reduce riscul cardiovascular, putându-se realiza prin reducerea aportului alimentar (dietă) şi activitate fizică susţinută.

Alcoolul - trebuie consumat în cantităţi moderate, deoarece poate reduce riscul cardiovascular. În plus, consumul de alcool implică un aport caloric suplimentar, ducând, astfel, la creşterea în greutate.

Stresul - este considerat un factor de risc cardiovascular, deoarece poate induce o dietă mai bogată, fumat şi consum de alcool, toate acestea influenţând negativ, în final, starea de sănătate.

Activitatea fizică - scade riscul cardiovascular, de aceea este recomandată la orice vârstă. Medicii recomandă 30 de minute de mers vioi pe zi, cinci zile pe săptămână.