Ce se întâmplă cu medicamentul după ce îl înghiţim

Cea mai comună cale pentru administrarea unui medicament este cea orală, adică înghiţirea medicamentului. Atunci când înghiţim un medicament, nu ne mai gândim ce se întâmplă cu acesta în organism. Doar aşteptăm să vedem efectele acestuia, să constatăm eficienţa terapiei medicamentoase. Aceasta implică alegerea unui medicament pe baza diagnosticului bolii şi a stării clinice a pacientului. Uneori, terapia poate fi ineficientă, o cauză frecventă constând în concentraţiile prea mici sau prea mari de medicament la locul de acţiune.

În mod tradiţional, alegerea unui medicament s-a bazat pe observarea efectelor produse. „Nu există boli, ci bolnavi“, de aceea întrebările „cât de mult?“, „cât de des?“ şi „pe ce durată?“ trebuie administrat un anumit medicament sunt cele pe care şi le pune fiecare medic în momentul recomandării unui tratament medicamentos pentru un anumit pacient. De ce unii pacienţi nu răspund la regimul de administrare a dozelor, care este corespunzător pentru majoritatea bolnavilor? Răspunsurile la aceste întrebări, referitoare la administrarea unui medicament, pot fi date astăzi, cunoscând ceea ce se întâmplă cu un medicament care ajunge în organism.

Calea unei substanţe medicamentoase în organism, după administrare, comportă trei faze. În prima fază, cea farmaceutică, substanţa medicamentoasă este cedată din forma farmaceutică de administrare (adică din capsule, comprimate, tablete) pentru a ajunge la locul de acţiune. Din unele forme farmaceutice cedarea substanţei medicamentoase se realizează mai rapid (forme famaceutice cu cedare imediată), din alte forme cedarea se realizează mai lent (forme farmaceutice cu cedare lentă).

În faza farmacocinetică, substanţa medicamentoasă se absoarbe (în majoritatea cazurilor) de la nivelul unde a fost administrată. Ulterior, aceasta ajunge în sânge, pentru a se distribui în diferite locuri din organism (astfel ajunge la locul de acţiune). Pentru majoritatea substanţelor, la nivelul ficatului, au loc procesele de metabolizare (biotransformarea moleculelor). Multe substanţe medicamentoase se inactivează prin metabolizare. Orice substanţă pătrunsă în organism este, în final, eliminată. Eliminarea se realizează, în principal, la nivel renal, dar şi pe alte căi: la nivel digestiv (prin scaun), la nivel pulmonar, prin piele, prin secreţia sudoripară, prin secreţia lactată.

Faza farmacodinamică este cea în care substanţa medicamentoasă, ajunsă la locul de acţiune, va determina efectul pentru care a fost administrată.

Cunoscând ce se întâmplă cu o substanţă medicamentoasă în fiecare dintre aceste faze, se poate stabili schema optimă de administrare a medicamentului respectiv pentru un anumit pacient. Mai mult, se pot afla cauzele unui răspuns neobişnuit după administrarea unui medicament.

Terapia medicamentoasă optimă are drept scop menţinerea unor concentraţii eficiente ale substanţei medicamentoase la locul de acţiune, pe toată durata tratamentului. Medicul este cel care are cunoştinţele necesare pentru a recomanda tratamentul medicamentos optim pentru afecţiunea de care suferă un anumit pacient. Respectarea schemei de tratament (tratament igieno-dietetic, medicamentos) recomandată reprezintă elementul esenţial pentru vindecarea sau ameliorarea unei afecţiuni.