Ce și cât mâncăm în perioada sărbătorilor

Perioada marilor sărbători ale iernii aduce cu sine, odată cu pregătirile intense pentru mesele tradiționale, și anumite suferințe ale organismului, declanșate fie din cauza lipsei cumpătării, fie din cauza unor afecțiuni mai vechi. De aceea, aducem azi câteva recomandări pentru cei care doresc o alternativă sănătoasă și mai redusă caloric la tradiționalele bucate de sărbători.

În aproape toate familiile se fac pregătiri intense pentru mesele îmbel­șugate, care țin de la Crăciun până la Anul Nou și chiar până la Bobotează. Se prepară felurite mâncăruri în care predomină cărnurile de porc, cârnăciori, caltaboși, tobe, leber, afumături, mezeluri, piftie în aspic, slănine, chiftele, nelipsitele sarmale (eventual cu cubulețe de slănină), fripturi grase și maioneze în ulei. Toate aceste mâncăruri greu digerabile urmează să fie udate cu țuici, coniacuri și vinuri din belșug. După cum constatăm, din bogăția culinară nu va lipsi carnea de porc, prezentă conform tradiției, dar al cărei exces, prin efectele toxinelor acumulate, poate declanșa unele afecțiuni destul de grave, mai ales la persoanele care au respectat în totalitate rigorile postului alimentar.

După șase săptămâni de restricții de la mâncare, organismul este pus în fața unor mese prea încărcate, ce îndeamnă la consumul unor cantități exagerate de alimente. Mesele hipercalorice din zilele de sărbătoare, care depășesc adesea 4.000-5.000 de calorii, pot da complicații digestive, iar efectul benefic al postului, de refacere a organismului și de autovindecare, poate fi anulat și înlocuit cu noi suferințe, resimțite imediat, unele cu manifestări necruțătoare sau cu urmări de durată.

În această situație, fiecare dintre noi trebuie să-și controleze regimul alimentar.

Bune exemple ne dau popoarele orientale, în special cele tibetane și japoneze, care pledează pentru o alimentație cumpătată, cu cantități reduse caloric, punând mare preț pe evitarea prelucrării exagerate a hranei prin prăjeli și prin tratamente chimice. Aceste popoare pun mare preț și pe modul în care se desfășoară ritualul mesei, în liniște, răbdare, bună armonie și respect față de comeseni. Prin tradiții multimilenare, popoarele orientale consumă foarte puține grăsimi, sosuri și prăjeli, fapt ce se corelează cu rata scăzută a îmbolnăvirilor grave, inclusiv de cancer.
La români, este foarte mult apreciată carnea de porc, prăjită în tigaie sau preparată la grătar, adesea unsă, în prealabil, cu grăsimi sau condimentată din belșug pentru a intensifica mirosul și gustul și pentru a mări apetitul.

Aromatizarea şi condimentarea alimentelor se pot realiza cu produse vegetale (chimion, coriandru, măghiran, tarhon, cimbru, muştar, frunze de ţelină, ardei roşu, uneori cu busuioc, salvie, mentă, roiniţă etc.). Prin consumarea zilnică a acestor produse se asigură necesarul de proteine asimilabile, calciu, riboflavone, vitamine, săruri minerale (Fe, Ca, Mg, K, Zn, Si) şi enzime cu rol biocatalizator. Fructele, legumele şi zarzavaturile proaspete au, de asemenea, o contribuţie însemnată în buna funcțio­nare a organismului.

În utilizarea aromelor naturale, din plantele existente în ţara noastră, se ţine seamă de posibilitatea înlocuirii, cu succes, a produselor exotice provenite din zone tropicale (piper negru, cuişoare, scorţişoară, dafin, ghimbir, nucşoară etc.). De asemenea, se urmăreşte specificitatea condimentării pentru produsele din carne (fripturi, cârnaţi, mezeluri, afumături, chiftele, marinate), precum şi pentru borşuri, tocane, salate, fasole, brânzeturi, saleuri, sărăţele, băuturi alcoolice şi răcoritoare aromatizate.

Alternativă sănătoasă pentru mesele de sărbători

Alimentația grea, din această perioadă, are și o alternativă mai ușoară, mai sănătoasă. Iată câteva recomandări:
- carne slabă (de pui, viţel);
- sardele, peşte slab şi fructe de mare cu conţinut redus în lipide saturate;
- pâine integrală (graham), cereale germinate şi tărâţe (germenii de grâu, secară sau ovăz, în doză de 500 g pe zi, dau un conţinut de proteine de patru ori mai mare decât un ou);
- lapte degresat, iaurt, brânzeturi degresate;
- seminţe de bostan şi susan;
- miere de albine bogată în mineralele necesare.
Alimentele cu restricţie sau chiar eliminate dintr-un regim sănătos ar trebui să fie:
- grăsimi animale (slănină, şuncă, untură);
- carne de porc, mezeluri, afumături, conserve;
- peşte prea gras;
- prăjeli, lapte gras, sare, biscuiţi, produse de patiserie şi dulciuri concentrate. Acestea din urmă solicită prea mult pancreasul, cremele, ciocolatele, îngheţatele, condimentele iuţi (piper, muştar) şi chiar pâinea albă. Este bine cunoscut faptul că la prepararea pâinii albe cu făină fină se pierd 17 compuşi nutritivi naturali şi se adaugă cinci compuşi sintetici, inclusiv E-uri, mărind riscul îmbolnăvirilor de cancer, diabet zaharat, ateroscleroză, cataractă şi obezitate.
Pe cât este posibil, mai ales cei care suferă de diverse afecțiuni digestive să limiteze sau să excludă din alimentaţie zahărul alb, un produs industrial care se obţine prin rafinarea trestiei şi sfeclei de zahăr într-un proces tehnologic foarte complicat, ce elimină numeroase vitamine, minerale, proteine asimilabile, fibre şi alte substanţe utile organismului. S-a constatat că zahărul alb are o serie de efecte negative, cum ar fi: inhibarea sistemului imunitar şi a hormonului de creştere, apariţia diabetului, a unor forme de cancer, a candidozei şi a cariilor dentare. Sărăcind organismul de potasiu şi magneziu, zahărul industrial constituie un factor determinant în apariţia bolilor cardiovasculare (arterite), a obezităţii şi a unor reacţii neurologice (oboseală, somnolenţă, ameţeli, nevroze, lipsă de voinţă, pierderea memoriei).

Alegerea unor aperitive uşoare, cu muşchi de pui sau de curcan, brânzeturi degresate, fructe de mare, friptură de curcan, pui sau vită, peşte slab, cartofi piure, multe zarzavaturi proaspete, fructe şi necesarul de apă plată.

La prepararea mâncărurilor ar fi bine să se ţină seamă de următoarele:
- Gătitul fără grăsime animală se face în abur, folosind vase cu teflon sau Zepter.
- La fripturile preparate în cuptor se poate înlocui o parte din uleiul vegetal cu vin sau suc de lămâie.
- Sosurile să nu fie îngroşate cu făină, ci cu brânză degresată de vaci.
- La desert, în locul tortului de ciocolată, se recomandă cozonac, prăjituri cu fructe sau salată de fructe.

Excludeți din meniu băuturile răcoritoare

La femei, abuzul de alcool duce la deteriorarea pielii, prin vasodilataţie cutanată, până la îmbătrânirea prematură a tenului, ce devine ofilit, ridat, zbârcit. Alcoolul tare dăunează sistemului nervos, distruge trupul, memoria şi creierul.

Tutunul, prin substanţele toxice pe care le conţine, produce o uzură prematură şi îmbătrânire precoce, fumatul fiind considerat una dintre cele mai periculoase toxicomanii, prin caracterul său de masă. Dacă fumatul începe din perioada de creştere, produce o scădere în dezvoltarea corpului.

De asemenea, se exclud băuturile răcoritoare sintetice, cu mult zahăr şi aditivi sintetici (E-uri) şi se recomandă înlocuirea lor cu sucuri naturale, preparate în casă, eventual fără zahăr. Cu mare efect, este indicat ca dimineaţa şi seara să se consume o limonadă cu multă lămâie şi cu una-două linguriţe de miere. Se va renunţa la cafea, dacă organismul nu o cere în această perioadă, putând fi cu succes înlocuită de ceai verde sau de alte băuturi naturiste energizante.