Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Ce trebuie să facem în cazul muşcăturii de căpuşă
Persoanele muşcate de căpuşe nu contactează neapărat boala Lyme, precizează medicul primar Corneliu Popescu, şeful Secţiei boli infecţioase şi tropicale de la Spitalul Clinic „Dr. Victor Babeş”, citat de Agerpres. Această afecțiune gravă se transmite doar dacă căpușele sunt infestate cu bacteria Borrelia Burgdorferi. Totuși, este bine ca mușcătura de căpușă să fie depistată la timp, susțin medicii.
Este cunoscut faptul că una dintre cele mai periculoase boli infecțioase, denumită Boala Lyme, poate fi contactată în urma mușcăturii de căpușă. Suntem în plin sezon în care aceste insecte se înmulțesc în spațiile verzi, ceea ce crește riscul de a fi mușcați. Specialiștii ne liniștesc însă, susținând că sunt puține cazuri de infectare cu bacteria Borrelia Burgdorferi în urma mușcăturii de căpușă. Șeful Secției boli infecțioase și tropicale a Spitalului „Victor Babeș”, dr. Corneliu Popescu, afirmă că se înregistrează un număr mic de cazuri de afecțiuni în urma mușcăturii de căpuşă. Aceste insecte transmit numeroase boli, pe lângă Lyme, febra butonoasă, encefalită de căpuşe - care este o infecţie virală rară în România, mai mult în Transilvania şi mult mai frecventă în Europa Centrală. „A venit sezonul, asta e, au ieşit căpuşele, se iese la iarbă verde şi creşte şi riscul de a intra în contact cu căpuşa, iar ea se ataşează de tegumentul uman, fără să anunţe. (...) Este foarte important, în momentul în care ieşim în natură, să ne controlăm când revenim acasă ca nu cumva să avem vreo căpuşă înfiptă în piele. Copiii trebuie verificaţi foarte bine, pentru că ei stau cel mai mult prin iarbă”, sfătuiește medicul. Căpuşele pot fi oriunde - din zona păroasă a capului până în picioare. În nici un caz nu trebuie să încercăm să o scoatem. „Mergem la medic, la o cameră de gardă, fie de pediatrie, fie de adult. Teoretic, la un spital de urgenţă. Noi, cei de la Infecţioase, dăm tratamentul cu antibiotic, profilactic, dacă este cazul, iar cei de la spitalele de urgenţă scot căpuşele.
Antibioticul trebuie luat atunci când căpuşa este ataşată o perioadă mai lungă de timp, peste 24-36 de ore”, precizează medicul. Cea mai frecventă boală contactată prin mușcătura de căpușă este Lyme, eritemul migrans, care se tratează cu antibiotic, potrivit specialiștilor. „În momentul în care avem imagine clinică de eritem migrans, apare o leziune cutanată nepruriginoasă, deci nu te mănâncă, nu doare, o vezi doar că e întinsă aşa ca în pata de ulei pe oriunde pe tegument. Nu apare neapărat în zona pişcăturii, de asta se şi numeşte eritem migrans pentru că el poate să apară în alte zone”, a explicat doctorul.
La Spitalul „Victor Babeş” vin zilnic, în perioada verii, oameni muşcaţi de căpuşe. Doar săptămâna trecută, într-o singură zi, s-au înregistrat 50 de cazuri. „E începutul sezonului, în general boala Lyme apare la două, trei săptămâni, poate şi mai mult, după muşcătură. Am avut, spre exemplu, un caz de febră butonoasă”, subliniază medicul Popescu. Clinic, boala se caracterizează printr-un afect primar în locul de inoculare, prin simptome de intoxicaţie, febră, cefalee pronunţată şi erupţii maculo-papuloase pe piele. Potrivit specialistului, este foarte important să se depisteze imediat muşcătura de căpuşă, pentru că în acest fel sunt minimalizate şansele de a contacta vreo boală.
„Căpuşa îşi face treaba ei, se hrăneşte şi pleacă singură, nu rămâne acolo luni de zile. Nu sunt toate infestate, unele nu transmit nici o boală. Dacă trece o perioadă mai lungă de timp de când e ataşată, atunci persoana respectivă va trebui să ia profilaxie cu antibiotic”, a mai explicat medicul.