Atunci când metodele de investigație devin insuficiente pentru o diagnosticare corectă, intervine biopsia, cea mai eficientă investigație prin care medicul poate să confirme sau să excludă existența unor
Ceapa, „calmantul“ din bucătărie
În această perioadă rece, prin inspiraţie, este introdus în plămâni aer prea rece şi prea umed, uneori încărcat cu agenţi patogeni, care declanşează o serie de "boli de piept". Tusea este simptomul cel mai des întâlnit în aceste afecţiuni.
În medicina casnică, cea mai frecvent utilizată reţetă de combatere a tusei are la bază ceapa. Din 100 g ceapă coaptă în spuză se prepară un suc stors, din care se beau câte 2-3 linguri. O altă reţetă foloseşte un decoct din două cepe cu coajă, tăiate mărunt, şi trei nuci zdrobite, fierte împreună într-un litru de apă, timp de 10-15 minute; se îndulceşte cu miere de albine şi se bea întreaga cantitate prin înghiţituri mici, în cursul unei zile, având efecte emoliente, expectorante şi imuno-stimulatoare. Acţiune deosebită în calmarea tusei are infuzia din flori de tei, un valoros remediu natural, cu o multitudine de calităţi neurosedative, antispastice, sudorifice, antiinflamatoare ale căilor respiratorii superioare, emoliente ale secreţiilor pulmonare şi expectorante. Ceaiul se prepară dintr-o linguriţă flori uscate la 200 ml apă clocotită şi se beau 2-3 căni pe zi, îndulcite cu miere sau zahăr. Alte infuzii pentru calmarea tusei folosesc: - flori de soc, podbal, salcâm, bujor (petale), mac roşu (petale), trandafir de dulceaţă (petale), lavandă, nalbă mare, ciuboţica cucului, lumânărică, piersic, porumbar; - frunze de mentă, pătlagină, salvie; - herba de isop, cimbru, cimbrişor, busuioc, trei-fraţi-pătaţi, sunătoare, cimbru de cultură, busuioc sălbatic, cătuşe, sovârv, brâncuţă, toporaşi, unguraş; - muguri de brad şi pin; - fructe zdrobite de ienupăr, măceş şi fenicul (pentru copii). Sunt mult utilizate câteva amestecuri de plante, verificate în decursul timpului, pentru eficienţă în combaterea tusei: - pătlagină, lumânărică, podbal, soc şi mierea ursului; - lumânărică, ciuboţica cucului, nalbă mare; - tei, ciuboţica cucului, nalbă de grădină, cimbru de cultură, isop, trei-fraţi-pătaţi, fenicul; - pătlagină, tei, podbal, coada-şoricelului, limba-mielului, limba-câinelui, muşchi-de-piatră. În uz extern sunt eficiente: - comprese calde pe gât şi piept, în faza de debut, cu decoct de muşeţel; - comprese cu bitter suedez aplicate pe piept după ungere prealabilă cu alifie de gălbenele; - cataplasme cu răşină de brad topită în ceară (părţi egale); - cataplasme calde cu făină de muştar, cu făină de in sau frunze proaspete de brânca ursului; - băi fierbinţi de mâini şi de picioare, dimineaţa şi seara, timp de 8 minute, cu extract de nalbă mare, mac, mentă, iarba mielului, rotungioară, pătrunjel şi toporaşi (în părţi egale); - frecţii pe piept, de 3 ori pe zi, cu amestec din două linguri ulei de ricin şi o lingură ulei de terebentină, după care se înveleşte cu o pătură. Apiterapia recomandă: - miere de albine (4 linguri) amestecată cu 4 linguri unt şi 100 ml alcool rafinat 30%, din care se ia câte o lingură dimineaţa, pe nemâncate; - propolis mărunţit (1 linguriţă la 250 ml apă) se fierbe până scade la jumătate, se îndulceşte cu 2 linguri de miere şi se iau câte 3 linguriţe pe zi. Reţete pe bază de legume şi fructe - Sirop din 250 ml suc de morcov proaspăt amestecat cu 3 linguri zahăr şi puţină apă; se fierbe până se îngroaşă ca un sirop şi se iau 3-4 linguriţe pe zi. - Sirop cu extract natural dintr-o ridiche neagră care se taie în două jumătăţi egale şi, în fiecare parte, se face o scobitură cu ajutorul unei linguri de fier; se umple, ras, cu zahăr sau miere, iar după 6 ore se formează un sirop cu extract din ridiche care se bea având efecte emoliente şi imuno-stimulatoare. Prepararea se repetă cu aceeaşi ridiche de 2-3 ori pe zi, astfel ca tusea să fie oprită după două zile consecutive de tratament. - Fiertură dintr-un pumn de ovăz într-un litru de apă dată în clocot 5 minute; se strecoară, se adaugă 3 linguri miere de albine, zeama unei lămâi sau 2 linguri sirop de zmeură şi se bea câte o cană în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol. - Fiertură dintr-un ştiulete de porumb cu boabe galbene şi cocean roşu într-un litru de apă; când lichidul se colorează se strecoară şi se bea călduţ, timp de 2-3 zile. - Amestec din 10 cepe tăiate mărunt şi căţeii de la o căpăţână de usturoi curăţaţi şi daţi pe răzătoare; se fierbe 5 minute într-un litru de lapte, se îndulceşte cu miere de albine şi se ia câte o lingură, la intervale de 2 ore, cu bune efecte în tusea convulsivă.