Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Cimbrul de grădină, condiment şi medicament

Cimbrul de grădină, condiment şi medicament

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Constantin Milică - 25 August 2010

Cimbrul a fost cultivat încă din Antichitate, mai întâi pentru virtuţile medicinale şi apoi ca plantă condimentară. În scopuri alimentare şi terapeutice se utilizează partea aeriană cu ramuri tinere, nelignificate, care se recoltează în timpul înfloririi, prin tăiere la 7-8 cm de la sol.

Proprietăţile terapeutice sunt în corelaţie cu componentele biochimice foarte mult diversificate ale plantelor:

-antiseptice, antifungice, bactericide, antihelmintice;

- astringente (datorită taninurilor), stomahice, antidiareice, carminative, coleretice;

- expectorante, calmotusive;

- antireumatice, antinevralgice.

În uz intern acţionează în următoarele afecţiuni:

- insuficienţă hepatică, stimularea secreţiei bilei, enterocolite, indigestii, diaree cronică şi acută, dureri abdominale cu crampe, balonări intestinale, paraziţi intestinali (Giardia-lamblia) şi lipsa poftei de mâncare;

- bronşite cronice, astm bronşic, gripă, răceli, tuse convulsivă, laringită, traheită;

- migrene, stări febrile, nevralgii, oboseală;

- cistite, pielonefrite, amenoree;

- dureri reumatice, artroze;

- anemie, convalescenţă.

În uz extern sunt constatate efecte în:

- boli reumatice, lumbago, gută;

- ulceraţii cutanate (plăgi, pete pe obraz, înţepături de insecte);

- seboree, căderea părului (alopecie);

- leucoree (spălături vaginale);

- rinosinuzite (inhalaţii);

- nevralgii dentare (gargară).

Formele de utilizare

În alimentaţie, herba de cimbru, măcinată mărunt, este folosită la condimentarea unor mâncăruri greu digerabile (fasole, mazăre, varză, ciuperci), la aromatizarea salatelor de legume, sosuri, fripturi de porc, vânat şi peşte prăjit sau fiert, cârnaţi, mezeluri, conserve, omletă, ochiuri, brânzeturi, murături (din varză, gogonele, castraveţi, gogoşari).

În terapia medicală, cimbrul de grădină se foloseşte sub diverse forme.

- Infuzia preparată din 2-3 linguriţe herba uscată şi mărunţită la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 10 minute şi se bea o cană pe zi, fracţionată în 2-3 reprinze, având efecte în diaree, stimularea apetitului, bronşite cronice, dureri de piept; - Decoctul (două linguriţe la 250 ml apă rece, cu fierbere 5 minute sau tinctură în alcool 400) se foloseşte împotriva durerilor de dinţi, stomac şi de piept.

În uz extern este frecvent utilizat decoctul concentrat din amestec de cimbru, urzică-vie, lipan şi coajă de mesteacăn, pentru fricţionarea pielii capului, având efecte împotriva căderii părului.

Băile calde de şezut cu decoct din amestec de cimbru şi coada-şoricelului sunt eficiente în tratarea tremurului la mâini şi picioare, nevralgii şi leziuni ale coloanei vertebrale.

Uleiul eteric de cimbru sau formele separate de timol şi carvacrol au proprietăţi antifungice, cu aplicaţii contra infecţiilor cutanate şi în igiena bucală.