Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Colesterolul trebuie monitorizat atent după vârsta de 30 de ani
Medicii cardiologi susţin că persoanele care prezintă niveluri de colesterol moderat crescute în intervalul de vârstă 30-40 de ani prezintă un risc mai mare de a suferi de o boală cardiacă. De aceea, acesta trebuie atent monitorizat şi ţinut sub control printr-o dietă adecvată şi prin mult sport.
Compus organic din categoria lipidelor, colesterolul joacă un rol important în metabolism. Cea mai mare parte a colesterolului din organism provine din alimentele consumate, mai ales din cele de origine animală. Când nivelul colesterolului astfel introdus în organism creşte, acesta se depune pe pereţii vaselor de sânge, formând aşa-numitele plăci de aterom, care îngustează arterele sau poate ajunge în vezica biliară, sub formă de calculi. Ateroamele pot fi apoi responsabile de apariţia unor afecţiuni cardiovasculare sau cerebrale, cum ar fi: angina pectorală, infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral. “Colesterolul se acumulează în artere de-a lungul timpului. Aşadar, cu cât aşteptăm mai mult, cu atât acumulările devin mai mari”, a explicat profesorul Michael Pencina, cercetător la Duke University (SUA), coordonatorul unui studiu privind efectele unui nivel mărit de colesterol la persoanele cu vârste între 30 şi 40 de ani, citat de Mediafax.
În cazurile în care nivelul colesterolului din sânge depăşeşte limitele admise, cardiologii recomandă exerciţiile fizice şi dietele sănătoase. De asemenea, la recomandarea şi sub stricta supraveghere a medicului, se pot administra medicamente ce urmăresc scăderea nivelului de colesterol, cunoscute sub numele de statine. Acestea sunt recomandate, în general, celor cu boli cardiace cunoscute, pacienţilor cu un nivel de colesterol rău (LDL) de peste 190, persoanelor cu diabet de tip 2 cu vârste cuprinse între 40 şi 75 de ani şi persoanelor din aceeaşi categorie de vârstă care prezintă un risc de cel puţin 7,5% de a dezvolta o maladie cardiacă în următorii 10 ani.
Fitoterapeuţii recomandă şi ei, ca principală armă în lupta împotriva hipercolesterolemiei dietele sănătoase. «O hrană sănătoasă înseamnă o reducere a nivelului colesterolului "rău" şi implicit o diminuare a riscului bolilor cardiovasculare. Colesterolul din sânge creşte şi la consumul excesiv de frişcă, brânzeturi grase, unt, caşcaval, maioneze, gălbenuş de ou, plăcinte cu carne, prăjituri, ciocolate, produse de patiserie cu zahăr rafinat, îngheţate, băuturi îndulcite cu zahăr, alcooluri tari. Unele dintre aceste preparate conţin cantităţi extrem de ridicate de colesterol, ceea ce impune reducerea sau chiar suprimarea lor din consumul alimentar », explică profesorul Constantin Milică, specialist în fitoterapie.
Alimentele cu grăsimi nesaturate şi cele sărace în colesterol sunt: fructele proaspete (mere, pere, portocale, lămâi, grapefruituri, banane, caise, piersice, coacăze, afine, zmeură), fructe uscate (alune, nuci, migdale, smochine), legume crude (zarzavaturi), carne slabă (pui, curcan, viţel, peşte) preparată prin fierbere, supe de pui cu fidea, lactatele degresate, uleiuri vegetale (de floarea soarelui, porumb, soia, rapiţă şi, mai ales, de măsline bogat în acizi graşi mononesaturaţi). Sunt indicate şi pastele făinoase, cereale (pâine integrală şi de secară, chifle, griş, fulgi de ovăz, grâu germinat, orez nedecorticat). (Otilia Bălinişteanu)