Combateţi arterita din timp, cu remedii la îndemână

Cabinetele medicale sunt tot mai des vizitate de pacienţi care descriu simptome caracteristice arteritelor, în unele cazuri cu prea mare întârziere, fiind dirijaţi spre sălile de chirurgie.

Arteritele sunt boli inflamatoare ale arterelor periferice, cu localizare mai frecventă la nivelul membrelor inferioare de unde se pot extinde în tot organismul. În toate formele de boli arteriale, circulaţia descendentă a sângelui devine deficitară, având ca urmare o carenţă de oxigen şi de substanţe nutritive în ţesuturi, care nu se mai pot debarasa de produsele de dezasimilaţie, respectiv de toxinele depuse în sânge.

Primele simptome ale bolii apar sub formă de înţepături, cârcei şi crampe în pulpele şi gleznele picioarelor şi senzaţia de greutate şi oboseală în timpul mersului prelungit pe jos sau la eforturi fizice. Uneori durerea de picioare poate să apară chiar după 50-100 metri de mers, dar, în urma tratamentelor, distanţa de mers poate fi mărită la 1-3 km, fără vreo senzaţie neplăcută. Începând de la degete, picioarele se răcesc, atât iarna, cât şi vara, şi prezintă modificări de culoare, de la palid-albicios, la roşu-intens, violaceu şi chiar negru. Pielea devine lucioasă, uscată, neelastică, datorită lipsei de transpiraţie. Unghiile sunt fragile şi se deformează.

Agravarea arteritelor se desfăşoară în timp variabil, de la o persoană la alta, fiind influenţată de unii factori favorizanţi (fumat în exces, frig şi umezeală, infecţii, eforturi fizice şi traume psihice).

Plante cu efect de mărire a afluxului de sânge

Fitoterapia recomandă ceaiuri, tincturi, extracte, uleiuri şi unguente din anumite plante medicinale care prezintă proprietăţi antiinflamatoare, antiseptice, cicatrizante, antivulnerare, sedative şi mai ales vasodilatatoare cu efect în mărirea lumenului vascular, relaxarea musculaturii netede a pereţilor arterelor şi creşterea afluxului de sânge.

Pentru uz intern se recomandă:

- extract hidroalcoolic din frunze de Gingko biloba (câte 30 picături de 3 ori pe zi, cu 10 minute înainte de mese, într-o cură de 4 săptămâni), care favorizează circulaţia periferică a sângelui la nivelul arterelor mici şi a capilarelor, precum şi scăderea vâscozităţii sângelui datorită efectului antiagregant plachetar;

- infuzie din herba de sulfină galbenă (1 linguriţă la 200 ml apă clocotită, se beau 1-2 ceaiuri calde pe zi), având efecte în dilatarea vaselor periferice, mărirea permeabilităţii arterelor şi înlăturarea vasoconstricţiei;

- infuzie din frunze şi rădăcini de păpădie (1-2 linguriţe la 200 ml apă clocotită) cu bune rezultate în normalizarea circulaţiei sângelui la toate nivelele corpului;

- infuzie din herba de coada şoricelului băută seara, după apariţia primelor înţepături în picioare;

- decoct din fructe de măceş (2 linguri fructe uscate se fierb 10 minute în 500 ml apă şi se bea întreaga cantitate în cursul zilei), având efecte în menţinerea permeabilităţii şi elasticităţii vaselor capilare datorită conţinutului ridicat în vitaminele P şi C. Tot din fructe uscate se consumă câte 3 g pulbere pe zi;

- infuzii din frunze de salvie, herba de cimbrişor şi frunze de urzică, băute după fiecare masă, în cure prelungite de primăvară.

Nu pot să lipsească tratamentele de durată cu preparate din fructe de coacăz negru (bogate în vitamina C, antozide, acid linolenic şi săruri de potasiu, cu rol antiagregant plachtar) sau preparate din fructe de cătină albă (bogate în multe vitamine).

În cazul edemelor, cu picioare umflate, obosite, grele şi reci, se va consuma un ceai din frunze de afin (care protejează pereţii arterelor), ceai de pedicuţă cu adaos de 1 linguriţă bitter suedez, decoct din rădăcini de lemn dulce (cu acţiune diuretică şi antiinflamatoare) şi amestecul, în părţi egale, de coada-calului şi coada-şoricelului din care se beau 3 căni pe zi.

Cantitatea de lichid necesară organismului (1,5–2 litri pe zi) se completează cu apă plată, apă de tărâţe sau ceai verde chinezesc.

Frunze strivite de varză pe zonele afectate

Pentru uz extern sunt recomandate zilnic comprese locale calde şi băi de picioare, pe durată de 15-20 minute, timp de 3 săptămâni, cu decoct din ace de pin, scoarţă din ramuri tinere de castan sălbatic, frunze de viţă de vie cu struguri roşii, frunze de răchitan, urzică, patlagină şi herba de sulfină. În 2 litri de apă caldă se adaugă câte 5 linguri de tinctură de rozmarin şi o lingură de bicarbonat de sodiu. În cazuri mai grave, tratamentul se poate complica cu un amestec de usturoi zdrobit, anghinare, păducel şi cimbru.

Pe zonele afectate se aplică frunze strivite de varză în amestec cu hrean ras (dacă se poate suporta) şi se acoperă cu o pânză pentru păstrare peste noapte. În timpul zilei se face un masaj uşor cu unguent de gălbenele (timp de 10-15 minute) şi pensulări cu ulei de peşte sau tinctură de salvie, ienupăr, arnică sau castan.

Făină de muştar presărată în pantofi

Pentru bolnavii de arterite cu picioare umflate, obosite şi reci se propun următoarele tratamente:

- baie de picioare şi mâini (spălate în prealabil cu apă şi săpun) folosind decoct din flori şi frunze de soc, decoct din frunze de pelin, nuc şi mentă (câte 100 g la 3 litri de apă şi puţin oţet), băi calde cu făină de muştar (100 g puse într-un săculeţ de pânză şi introdus în ligheanul cu apă), băi de urzici (primăvara de 2 ori pe săptămână), băi cu boabe de ienupăr mărunţite şi fierte 8-10 minute (seara înainte de culcare);

- comprese la picioare cu decoct din rizomi de ferigă tăiaţi mărunt şi fierţi 15 minute în 1 litru apă şi puţin oţet, comprese cu coada-calului sau comprese cu faguri de miere aplicate pe umflături la genunchi timp de 3-4 ore;

- frecţii (două pe zi) pe picioarele umflate cu un amestec din 4 căţei de usturoi, un pumn dublu de urzică moartă şi un pahar de untdelemn care se fierbe timp de 5 minute, se strecoară printr-o pânză curată şi se masează pielea de jos în sus;

- pudră calmantă din scoarţă de ulm, piciorul cocoşului sau făină de muştar presărată în interiorul ciorapilor şi a încălţămintei.

Repaus alimentar o zi pe săptămână

Se suprimă consumul alimentelor care încarcă organismul şi solicită un efort de prelucrare, matabolizare şi eliminare: carne de porc, raţă şi gâscă, preparate din carne, grăsimi animale, mezeluri, conserve, gălbenuş de ou (bogat în colesterol), prăjeli, sare, cafea, ciocolată, alcooluri tari şi, mai ales, tutun.

O zi pe săptămână se impune un repaus alimentar absolut, consumând numai lichide sub formă de ceaiuri şi sucuri de rădăcinoase (morcov, ţelină, sfeclă roşie, păstârnac, pătrunjel) şi din fructe proaspete (lămâi, portocale, grapefruit, mere roşii) care conţin cantităţi mari de vitamina C. În celelalte zile se recomandă carne de pasăre (150-200 g), peşte alb, lapte degresat, iaurt, ulei vegetal fără colesterol sau presat la rece, pâine integrală sau graham, germeni de grâu, miere de albine în puţin oţet de mere, o lingură de lactat de calciu şi un adaos zilnic de vitamina E (de 3 ori pe zi înainte de mese).

O atenţie deosebită se acordă consumului zilnic de legume proaspete, mai ales tomate bine coapte, întrucât licopenul, un compus carotenoidic, are proprietăţi antioxidante asupra arterelor.

Consumaţi ceapă şi usturoi pentru a împiedica formarea cheagurilor de sânge

Ceapa şi usturoiul (3-5 căţei pe zi) fluidifică sângele, determină dilatarea arterelor şi împiedică formarea de cheaguri. De asemenea se recomandă o cură de 10-14 zile cu drojdie de bere preparată din 4 linguri drojdie în 500 ml lapte, apă, suc de roşii sau de lămâie; după amestecare se ţine în frigider şi se consumă întreaga cantitate în 3 reprize pe zi.

Regimul alimentar propus asigură organismului o cantitate suficientă de vitamine (A, B, C, E, PP), mai ales prin consumul sucurilor de legume şi fructe, cu adaos de 50-100 g germeni de grâu şi 2-3 linguriţe de drojdie de bere uscată.

▲ Reţeta autorului

Gingko, Melilotus, Taraxacum, Rosa Achillea, Equisetum, Salvia, Vaccinium

▲ Tratamentul balneoclimateric

Se face în staţiunile Borsec, Buziaş, Vatra Dornei, Tuşnad şi Covasna, completate cu băi galvanice, băi de lumină, diadinamice şi electroterapie.

▲ Nu purtaţi ciorapi strânşi, jartiere şi încălţăminte incomodă

Regimul de viaţă prevede următoarele recomandări:

- evitarea statului prelungit în picioare şi chiar în poziţie şezând pe scaun „picior peste picior“ fără un suport pentru ridicarea picioarelor;

- evitarea mersului pe jos pe distanţe mari, mai ales pe terenuri în pantă sau cu denivelări mari, fiind preferat un mers în ritm constant (o oră pe zi), pe distanţe crescânde, pe terenuri plane, care să alterneze cu repausul la pat;

- evitarea factorilor favorizanţi ai bolii: frig, umezeală, căldură excesivă, traumatisme locale, infecţii virotice şi interzicarea categorică a consumului de tutun şi a profesiilor nocive;

- excluderea jartierelor, a elasticurilor circulare, a ciorapilor din materiale plastice şi a încălţămintei strâmte; se vor înlocui cu ciorapi din lână şi încălţăminte comodă, elastică, călduroasă şi impermeabilă;

- menţinerea corpului încălzit cu perne electrice sau sticle calde aplicate seara la stinghie şi nu pe piciorul bolnav;

- masaj superficial al picioarelor înainte de culcare, cu apă, oţet de mere sau alcool, începând de la degete spre glezne şi genunchi.

Cu avizul medicului se poate face gimnastică vasculară Burger (dimineaţa şi seara), precum şi băile ascendente Hauffe, cu temperaturi în creştere de la 350 până la 40-450C (câte 10C la 2 minute).

Sunt obligatorii băile zilnice alternative (călduţe şi reci) la picioare şi mâini, cu apă simplă sau apă sărată. După baie se vor tăia unghiile fără răniri şi se pudrează între degete cu talc pentru a evita apariţia infecţiilor locale sau a ulceraţiilor grave.