Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Complicaţiile astmului bronşic în sarcină
Astmul bronşic este o boală care afectează foarte multe persoane, inclusiv femeile însărcinate. Boala reprezintă un sindrom inflamator cronic al căilor aeriene, care apare la indivizi cu susceptibilitate genetică şi se manifestă prin obstrucţie bronşică reversibilă, parţial sau complet, spontan sau sub tratament. În astmul bronşic se manifestă sindromul de hiperreactivitate bronşică la stimuli variaţi.
Perioada în care o femeie este însărcinată constituie un eveniment deosebit. Astmul bronşic este o afecţiune frecvent întâlnită la femeile însărcinate, chiar dacă acestea nu au avut această boală înainte de sarcină. Este bine de ştiut că astmul bronşic nu creşte probabilitatea apariţiei anomaliilor la copil. În timpul sarcinii, evoluţia astmului poate fi bine controlată, astfel încât să nu apară riscuri majore pentru făt. Dacă o femeie nu a avut astm bronşic înainte de a rămâne însărcinată, apariţia unor simptome, cum ar fi dispneea (respiraţie dificilă) sau wheezing-ul (respiraţie zgomotoasă, şuierătoare, specifică crizelor de astm), este pusă pe seama stării de sarcină. Aceste simptome sunt adesea trecute cu vederea, întârziind astfel diagnosticul. Dacă boala era prezentă înainte de sarcină, prezenţa unor simptome uşoare, de obicei, nu îngrijorează gravida. După mulţi ani de cercetări, specialiştii au ajuns la concluzia că în cazul astmului bronşic este mult mai sigur să se continue administrarea de medicamente care să asigure o bună evoluţie a bolii, decât să se întrerupă tratamentul pe perioada sarcinii. Astmul bronşic necontrolat sau netratat poate afecta atât mama, cât şi copilul, prin urmare trebuie respectate indicaţiile medicilor specialişti. Riscuri pentru mamă, dacă astmul bronşic nu este controlat: - creşterea hipertensiunii arteriale induse de sarcină sau a preeclampsiei (creşteri ale tensiunii arteriale în care apare afectarea funcţiilor rinichilor, ficatului şi creierului); - apariţia precoce a vărsăturilor şi în cantitate mai mare decât în mod normal (hyperemesis gravidarum); - declanşarea avorturilor spontane (numărul de avorturi spontane era de două ori mai mare la femeile cu astm bronşic decât cel înregistrat în cazul altor femei însărcinate). Riscuri pentru făt, dacă astmul bronşic nu este controlat: - dezvoltare anormal de lentă a fătului (întârziere în creşterea intrauterină); - naştere prematură (naştere înainte de săptămâna 37 de gestaţie); - greutate şi talie mică la naştere; - moartea la naştere. La o femeie cu astm bronşic necontrolat, când sarcina se apropie de termen, există riscul ca travaliul să nu se declanşeze în mod natural (de aceea este necesar să fie provocat, sub supravegherea medicului ginecolog) şi pot să apară complicaţii. Cu cât evoluţia astmului bronşic este mai bine controlată, cu atât riscurile pentru mamă şi pentru făt sunt mai mici.