Constipația cronică poate fi tratată prin dietă și stil de viață sănătos

Contracțiile musculaturii netede de la nivelul colonului au loc la intervale regulate, asigurând trecerea materiei nedigerate și eliminarea acesteia fără prea mult disconfort. Deși frecvența scaunului variază de la o persoană la alta, în mod normal acesta poate avea loc de la de trei ori pe zi până la de trei ori pe săptămână.

La persoanele care suferă de consti­pație, acest eveniment are loc mai rar și/sau cu dificultate. De cele mai multe ori, constipația nu este cauza unei afecțiuni sau tulburări gastrointestinale, ci a dietei nepotrivite, a stilului de viață, a unor medicamente, lipsei mișcării. Din nefericire, constipația constituie o problemă comună, aproape 80% din persoane fiind afectate cel puțin o dată în viață, riscul crescând foarte mult după vârsta de 65 de ani.

O dietă săracă în fibre împiedică formarea bolului fecal și îngreunează pasajul acestuia. Deși o persoană adultă are nevoie de 25-30 de grame de fibre zilnic, iar o dietă abia furnizează jumătate din această cantitate. În plus, fibrele necesită apă pentru a preveni formarea unui scaun uscat și greu de eliminat. De aceea, este indicat să consumăm zilnic cel puțin 5 căni de apă a câte 240 ml, la care se adaugă apa din fructe și legume proaspete, ceaiuri, cafea, supe, shake-uri. Funcția normală atât a musculaturii scheletice (de pe oase), cât și a celei netede (din pereții organelor interne, inclusiv a colonului) este influențată semnificativ de nivelul de activitate fizică, de mișcare. Un stil de viață sedentar, cu ore petrecute la birou, în mașină, pe canapea, crește mult riscul instalării constipației.

Un alt factor important, dar adesea ignorat, care contribuie la această condiție supărătoare este întârzierea mersului la toaletă. Adesea, din pricina programului aglomerat sau a lipsei unor toalete în apropiere, amânăm, iar dacă lucrul acesta se întâmplă frecvent, pot apărea probleme de constipație ca urmare a inhibării reflexului nervos local. Amânarea poate avea loc și în cazul călătoriilor frecvente, care pot interfera și cu schimbarea alimentației și a programului de masă.

Utilizarea frecventă, pe termen lung, a laxativelor poate obișnui colonul să se bazeze pe aceste medicamente, inducând indirect consti­pație. De asemenea, multe medicamente și suplimente alimentare pot cauza astfel de probleme, precum suplimentele cu fier, calciu, antacidele cu aluminiu (administrate pentru arsurile gastrice), antidepresivele, medicamen­tele administrate pentru schizofrenie și Parkinson, diureticele, miorelaxantele, antihipertensivele, anestezicele generale. Sunt însă și situații când constipația este un simptom al unei afecțiuni a tractului digestiv sau a sistemului nervos, precum sindromul de colon iritabil, obstrucția intestinală, diverticulita, cancerul colorectal, hipotiroidismul, hipercalcemia, scleroza multiplă, boala Parkinson ș.a.

Deși poate fi un subiect tabu, constipația este o problemă care nu trebuie ignorată. Dacă nu se iau măsuri eficiente de schimbare a stilului de viață, această condiție se poate agrava, scaunul transformându-se într-o masă dură care nu mai poate fi antrenată de contracțiile colonului. Impactarea poate produce durere și vomă și poate necesita tratament de urgență sau chiar spitalizare.

Constipația poate fi recunoscută după următoarele semne și simptome: mai puțin de trei scaune pe săptămână, scaune dure, eliminate cu dificultate sau chiar cu durere, senzația neeliminării complete, utilizarea frecventă a clismelor, laxativelor sau supozitoarelor. Impactarea fecală, pe de altă parte, se manifestă prin eliminarea unor scaune lichide (ce pot fi confundate cu diareea), durere abdominală (mai ales după mese), nevoia persistentă de a merge la toaletă cu scaun, greață și vomă, dureri de cap, pierderea apetitului, scădere în greutate, stare generală de rău. 

Pași pentru prevenirea constipației

• Crește aportul de fibre, prin consumul unei varietăți de alimente integrale: fasole, linte, năut, mazăre, broccoli, morcovi, cereale integrale, fructe proaspete, semințe de in, de chia; pentru a evita balonarea și formarea gazelor intestinale, este bine ca aceste alimente să fie adăugate în dieta zilnică, treptat, începând cu porții mici în primele zile, astfel încât epiteliul intestinal să se poată adapta;
• Consumă cantități adecvate de apă și lichide;
• Fă mișcare, chiar și 20 de minute de mers alert pot stimula contracțiile colonului;
• Încearcă să nu amâni mersul la toaletă;
• În loc de laxative, folosește un supliment cu fibre. Dacă, totuși, uneori este nevoie să folosești un laxativ, alege unul blând, pe bază de săruri de magneziu sau zaharuri nedigerabile (lactuloza sau polietilenglicolul) a căror acțiune constă în atragerea apei din peretele colonului, denumită acțiune osmotică. Laxativele stimulente (precum cele cu senna) sunt mai agresive, forțând musculatura colonului să se contracte mai des sau mai puternic.

Majoritatea persoanelor suferinde de consti­pație cronică pot recăpăta funcția normală a intestinului gros prin schimbări ale dietei și ale stilului de viață.