Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Consultaţii şi tratamente pentru bolile picioarelor
De pe vremea faraonilor îngrijirea picioarelor şi a unghiilor, adaptarea încălţămintei la anomaliile şi bolile picioarelor erau făcute cu artă şi responsabilitate de oameni specializaţi, care ştiau să vadă şi să intervină cum trebuie în acest domeniu. În timp, s-au mai ocupat de picioare: bărbierii, pedichiuriştii, maseurii, ortopezii, kinetoterapeuţii, proteziştii.
În ţările evoluate şi civilizate, de 25-30 de ani, s-a diferenţiat o specialitate nemedicală - podologia - care asigură consultarea suferinţelor picioarelor. Tot la acest nivel se face şi îngrijirea nesângerândă a unghiilor, a pielii, confecţionarea încălţămintei ortopedice şi a ortezelor (talonete, branţuri), care se pun în pantofii de serie pentru a corecta sau proteja piciorul. În ultimul deceniu, în ţările occidentale şi în SUA, datorită performanţelor electronicii, informaticii şi a ştiinţelor medicale s-a dezvoltat Posturologia. Aceasta evidenţiază micromodificările de la nivelul plantelor, repercusiunea acestora asupra poziţionării întregului organism, a bolilor ce decurg dintr-o poziţie defectuoasă şi nesesizabilă. Totodată, cunoaşte metodologia de corijare a picioarelor. Corectarea se face cu elemente confecţionate, individualizate, din materiale ce pot fi modelate şi adaptate sub măsurători micronice de lungime, grosime, densitate, rezistenţă. Tot datorită performanţelor tehnice actuale, podologia este în multe ţări o specialitate medicală de mare fineţe, care corectează sau tratează boli ale plantelor. S-au diferenţiat şcoli de formare şi specialişti pentru ortopedo-podologie, pedichiură-podologie şi ortezio-podologie. La noi în ţară, îngrijirea picioarelor se va putea face interdisciplinar de către reumatolog, balneolog, dermatolog, ortoped, tehnician ortezist sau de către un specialist cu o competenţă într-un domeniu de graniţă. Orice bolnav care suferă de afecţiuni ale picioarelor poate beneficia de consultaţii şi tratamente complexe. Consultaţia constă în: - anamneză (discuţie pe marginea celor ce deranjează bolnavul); - examenul clinic (consultarea cu ochii şi mâna specialistului a plantelor (labele picioarelor) şi a întregului organism); - explorări paraclinice (analize biologice de laborator, explorări imagistice - radiografii, scintigrafii, amprentă plantară, termo, baro, foto podogramă, amprentă sau mulaj al plantelor); - examinarea încălţămintei cu toate modificările suferite. Tipuri de tratamente recomandate: Tratament dietetic - are ca obiectiv folosirea alimentelor în excesul sau deficitul ponderal, în tulburări de tonus şi troficitate musculară, în modificări de rezistenţă a oaselor prin carenţă de săruri minerale, vitamine sau proteine. Tratament igienic - se referă la menţinerea unei curăţenii sistematice a întregului corp şi măcar o dată pe zi pentru picioare. Tratament medicamentos - presupune prevenirea şi tratarea bolilor picioarelor, care pot duce la îmbolnăvirea la distanţă a unor organe şi aparate. Tratament balneofizical - prin paleta sa largă de proceduri (hidro, termo, electro, maso, kinetic), cu aplicaţii locale sau generale are un bun rol profilactic sau curativ, dar mai ales de recuperare funcţională. Postura şi mobilizarea normală a tuturor segmentelor corpului este importantă, dar mai ales a plantelor, care au sarcina de susţinere a corpului şi de păstrare permanentă a echilibrului în poziţia verticală. Reglând raportul dintre contracţii - relaxare, se modelează postura, dar şi o anumită postură poate să relaxeze sau tonifice anumite grupe musculare. Pe acest principiu se bazează tratamentul sportiv modern, care creşte performanţele, reducând consumul nefolositor de energie sau stimulând unele zone reflexogene din talpă. Tratamentul pielii picioarelor şi al unghiilor - leziunile traumatice la acest nivel, fie prin eroziune, cum sunt ulceraţiile, rosăturile, rănile, fie prin reacţie hiperproductivă (bătăturile), îngroşările şi deformările sunt cele mai frecvente şi de obicei rezolvate în afara cabinetului de dermatologie. Dar există numeroase boli infecţioase: virale, microbiene, fungice sau boli tumorale ale pielii care trebuie rezolvate repede şi bine de specialistul dermatolog, pentru că tratamentul este de lungă durată, scump şi important pentru sănătatea omului. Oricum, intervenţiile cu instrumente tăietoare, chiar dacă sunt numai la unghii, trebuie făcute cu multă grijă şi responsabilitate, pentru a nu produce îmbolnăvirea de hepatită, SIDA, micoze sau chiar infecţii microbiene banale. Tratamentul cu orteze (susţinătoare plantare, talonete, branţuri) - acestea sunt piese confecţionate din piele, plută sau material plastic, cu elasticitate şi rezistenţă diferită, astfel încât să protejeze deformările de la nivelul plantelor, care nu se mai pot corecta (exemplu, monturile) sau să stimuleze musculatura picioarelor pentru redresarea şi corectarea poziţiilor anormale (de exemplu, piciorul plat). Aceste piese făcute după măsurători bine individualizate se introduc în pantoful de serie sau se adaptează în pantofi medicali, făcuţi special după conformaţia şi necesitatea fiecărui picior. Ca şi la ochelari, proteze auditive sau proteze dentare şi ortezele plantare, care corectează, nu înlocuiesc lipsa unui picior (înlocuirea este făcută de proteză), au nevoie de timp şi antrenament pentru adaptarea omului, astfel încât statica şi dinamica să fie cât mai nedureroasă şi apropiată de normal. Ortezele plantare de corectare, de protejare, dar mai ales de stimulare sunt obiecte medicale de mare fineţe, la care contează un milimetru în plus sau minus. Ca şi la proteze dentare sau ochelari este foarte importantă priceperea medicului şi îndemânarea tehnicianului cu care colaborează. Tratamentul ortopedo-chirurgical - unele deformaţii înnăscute sau dobândite în timp, care nu se pot corecta prin exerciţii fizice, de exemplu, monturile, au doar rezolvare chirurgicală. Prin manevre sângerânde chirurgicale, se reaşează elemente osoase deviate întărindu-se muşchi şi tendoane sau pur şi simplu se îndepărtează un element anatomic stânjenitor, de exemplu, un deget deformat şi dureros în ortostatism şi mers. În perspectivă, aşa cum este transplantul de organe, chirurgia plastică şi reparatorie va rezolva situaţiile în care doar amputaţia este o soluţie şi apoi protezarea cu un segment anatomic artificial.