Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Sănătate Consumul de alcool şi sarcina

Consumul de alcool şi sarcina

Un articol de: Ecaterina Dalas - 04 Iul, 2008

▲ Este cunoscut în populaţia generală faptul că alcoolul este nociv pentru femeia însărcinată, efectele sale asupra copilului fiind uşor de recunoscut, uneori chiar şi pentru cei fără cunoştinţe medicale: întârziere de creştere intrauterină, dar şi postnatal, anomalii ale sistemului nervos central, retard mental, tulburări de comportament, anomalii şi dismorfisme cranio-faciale, hipoacuzie, deficienţe în dezvoltarea limbajului, deficit imun etc. ▲ Mai rar se întâlnesc defecte cardiace, spina bifida, anomalii de sistem limbic ▲

Nu se cunoaşte doza minimă de alcool ce determină sindromul alcoolic fetal, de aceea se recomandă abstinenţa totală în timpul sarcinii, neexistând o relaţie direct proporţională, demonstrată ştiinţific, cauză-efect. 30-40% din nou-născuţii afectaţi s-au întâlnit la femei în mod cert alcoolice. Nu există o doză de siguranţă pentru consumul de alcool în sarcină, de aceea acesta trebuie evitat.

În cadrul anomaliilor sistemului nervos, întâlnim copii cu iritabilitate, retard mental, tulburări comportamentale, hipotonie, hipoacuzie senzorială, prin întârzierea maturării şi mielinizării neuronilor din nervul auditiv, dar şi de cauză centrală.

Tulburările de auz vor determina ulterior dificultăţi în achiziţia limbajului, cu dificultăţi de înţelegere şi exprimare. Depistarea precoce a tulburărilor de auz şi corectarea lor prin protezare auditivă ar putea preveni o serie întreagă de probleme ce decurg din acestea: de vorbire, de învăţare, de comportament, neatenţia şi anomaliile comportamentale.

Mai dificil de tratat sunt deficitele neurologice de cauză centrală, determinate de distrucţii ale neuronilor cerebrali în timpul vieţii embrionare. Anomaliile cranio-faciale constau în: microcefalie (dimensiuni reduse ale extremităţii cefalice), micrognaţie, microftalmie (dimensiuni reduse ale ochilor), nas scurt, pleope scurte, fantă palpebrală scurtă.

Alcoolul, cea mai frecventă cauză de retard mental la copil

Mai grav este faptul că alcoolul reprezintă cea mai frecventă cauză de retard mental, după anomaliile cromosomiale. La toate acestea se mai adaugă un deficit imun, care, în prezenţa unor anomalii ale feţei şi ale trompei lui Eustachio, pot duce la otite seroase medii recurente, ce pot altera şi mai mult tulburările auditive.

Aceşti copii vor beneficia de programe de stimulare a vorbirii, după prealabilă corectare a auzului (prin protezare), capacitatea de recuperare a deficitelor depinzând în mare măsură de gradul de retard mental.

Alcoolul reprezintă cel mai uzual drog, cu efect de deprimare a sistemului nervos central; are efecte teratogene certe şi puternice, prevalenţa cosumului de alcool în rândul gravidelor fiind dificil de stabilit. Abuzul moderat de alcool este caracterizat prin consumul a 4-6 băuturi pe zi (reprezentate de o bere sau un pahar de vin). Alcoolismul grav constă în ingestia a peste 8 băuturi pe zi din cele enunţate mai sus.

În concluzie, este strict interzis consumul de alcool în timpul sarcinii, gravidele dependente necesitând asistenţă de specialitate (consiliere psihologică, tratament psihiatric), iar copiii cu tulburări de limbaj, vorbire, auz şi anomalii cranio-faciale trebuie evaluaţi în vederea depistării şi tratării unui sindrom alcoolic fetal.

Intervenţia terapeutică promptă şi precoce ameliorează prognosticul copiilor, dar problemele nu se termină aici, pentru că mama alcoolică reprezintă în continuare un pericol pentru copil şi pentru ea însăşi. De aici un rol foarte important îl va avea asistentul social, care trebuie să evalueze dacă familia oferă un climat corespunzător creşterii unui copil.