Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Coplata în sistemul sanitar: beneficii şi controverse

Coplata în sistemul sanitar: beneficii şi controverse

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Otilia Bălinișteanu - 01 Feb 2013

De la 1 martie, fiecare pacient internat în spital va plăti, la externare, o taxă de minimum 5 lei şi maximum 10 lei. Coplata, susţin oficialii Ministerului Sănătăţii, va eficientiza controlul internărilor. Colegiul Medicilor consideră însă că prin acest mecanism va creşte doar birocraţia în sistem.

Săptămâna aceasta, subiectul introducerii coplăţii în sistemul sanitar a stârnit reacţii atât în rândul organizaţiilor pacienţilor, cât şi în rândul actanţilor din sistem. Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii (MS) susţin că prin acest mecanism s-ar reduce accesibilitatea nejustificată la servicii medicale şi ar exista un control mai corect al consumului de servicii medicale în mediul spitalicesc. Cu alte cuvinte, s-ar limita internările fictive şi cele care ar putea fi rezolvate în spitalizare de zi sau în ambulatoriu, estimându-se o reducere cu 40% a numărului de internări în spitale.

Introducerea coplăţii în sistemul sanitar a fost vehiculată încă de anul trecut, iar anul acesta a fost reluată în discuţie în cadrul negocierilor cu FMI. Ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu, declara, la începutul acestei săptămâni, că România s-a angajat ca, începând cu luna martie, coplata să vizeze cazurile externate. „În ceea ce priveşte coplata, există o lege şi ea ar fi trebuit ca de anul trecut să se aplice. În urma discuţiilor cu FMI am ajuns la concluzia că putem să introducem numai limitat şi pentru o perioadă de timp, ca să putem să controlăm costurile din sectorul cel mai cheltuitor, şi anume sectorul spitalicesc, cu o coplată care, aşa cum am convenit cu FMI, să aibă o valoare modestă“, sublinia ministrul Eugen Nicolăescu.

Astfel, începând cu 1 martie 2013, coplata va fi aplicată, însă numai în sistemul spitalicesc. Mai precis, fiecare pacient care a beneficiat de internare continuă va plăti, la externare, un tarif de minimum 5 lei şi maximum 10 lei pentru toată perioada cât a stat în spital. Metodologia de implementare a coplăţii este reglementată în proiectul Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013-2014, supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Sănătăţii. „Pentru serviciile medicale spitaliceşti acordate în regim de spitalizare continuă, nivelul minim al coplăţii este de 5 lei, iar nivelul maxim este de 10 lei. Valoarea coplăţii este stabilită de fiecare unitate sanitară cu paturi pe bază de criterii proprii, cu avizul consiliului de administraţie al unităţii sanitare respective“, se arată în proiectul de act normativ.

Potrivit ministrului sănătăţii, coplata va fi încasată la externare şi vizează toată perioadă în care bolnavul a stat în spital.

Hotărârea de Guvern ar urma să intre în vigoare la 1 martie 2013, dată de la care se abrogă HG 1389/2010.

Unde nu se încasează coplata?

Potrivit actului normativ, coplata nu va fi aplicată în serviciile de urgenţă, în ambulatoriile de specialitate, în medicina de familie sau în laboratoare (pentru analizele medicale) şi nici în cazul persoanelor exceptate prin lege (exemplu: copii, gravide, pensionari cu pensii sub 700 lei/lună, bolnavii incluşi în programele naţionale de sănătate, dacă nu realizează venituri din muncă, şi veteranii de război).

Coplata va fi, însă, încasată pentru serviciile medicale acordate în regim de spitalizare continuă, în spitalele aflate în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate. Sunt exceptate de la coplată serviciile medicale spitaliceşti acordate în secţiile sau compartimentele de îngrijiri paliative, internările obligatorii pentru bolnavii psihic şi cele dispuse prin ordonanţa procurorului pe timpul judecării sau urmăririi penale, precum şi serviciile acordate pacienţilor care necesită asistenţă medicală spitalicească de lungă durată (ani) şi pentru serviciile acordate pacienţilor pentru care criteriul de internare este urgenţa.

„Un mecanism care introduce discriminări şi creşte inechitatea“

Problema coplăţii în sistemul sanitar a fost propusă, în cadrul discuţiilor cu FMI, şi în mandatul de ministru al sănătăţii al lui Ion Bazac. Atunci nu s-a concretizat însă. „Încă de atunci, Colegiul Medicilor a făcut precizările că acest mecanism este abandonat, încet-încet, în ţările în care există, că el introduce discriminări şi creşte inechităţile şi inegalităţile în sistemul de sănătate, dar, după cum am văzut cu toţii, problema a fost reluată la aceste negocieri cu FMI. Vestea bună este că s-a renunţat la coplată aşa cum era prevăzut la început, în medicina de familie, în medicina de ambulator, în laboratoare, şi a fost păstrată doar pentru spitale, o sumă modică. Fiind prevăzută în acord, deci neavând ce face, suma de 10 lei pentru toată perioada internării este una acceptabilă“, a explicat preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae.

Acesta susţine însă că, în principiu, coplata nu se armonizează cu sistemul nostru de sănătate şi că, în momentul de faţă, nu poate rezolva nici o problemă în sistem. „Acest mecanism va creşte birocraţia şi, după opinia mea, costurile de gestionare a coplăţii vor fi mai mari decât coplata în sine. Se va crea, de asemenea, un conflict între pacienţi şi unitatea medicală, pentru că pacientul va fi frustrat, indiferent de sumă, că i se iau nişte bani în plus. Pacientul ar da banii dacă ar vedea utilitatea“, a mai precizat preşedintele CMR.

Potrivit prof. Astărăstoae, acest mecanism ar fi putut fi luat în calcul în urmă cu câţiva câţiva ani, însă în prezent nu ar avea nici un rezultat. „Acum, când există SIUI (sistemul informatic unic integrat), când raportarea cazurilor se face în sistem DRG, deci când totul poate fi controlat prin aceste mecanisme, nu există nici o raţiune pentru coplată“, a subliniat prof. Vasile Astărăstoae.

În prezent, în Europa, coplata se aplică în Elveţia, acolo unde pacienţii plătesc suma modică de 1 euro. Ungaria a renunţat deja la acest sistem, iar Cehia este pe cale să renunţe şi ea la coplată.

Nici asociaţiile de pacienţi nu agreează această măsură. Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC) şi-a exprimat public dezacordul cu privire la introducerea coplăţii în sistemul sanitar, susţinând că această măsură contravine Legii sănătăţii şi afectează pacienţii cu venituri mici. „Considerăm că orice formă de coplată este inoportună în acest moment pentru pacienţii din România, care au un grad mare de nemulţumire faţă de calitatea serviciilor oferite de sistemul public, fiind nevoiţi să contribuie cu medicamente şi consumabile pe perioada spitalizării. Ar fi poate mai potrivit dacă Guvernul ar anunţa mai întâi că a crescut nivelul alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare, fapt care s-ar impune cu prioritate, acestea nemaifiind actualizate din aprilie 2008. E nefiresc să propui coplata în condiţiile în care masa oferită pacienţilor în spital este insuficientă“, a declarat Gheorghe Tache, preşedinte COPAC.