COVID-19, în viitor o răceală banală?

Cei care au trecut prin infecția cu noul coronavirus rămân cu sechele de multe ori grave, motiv pentru care este foarte important să fie monitorizați de medic chiar și la câteva luni după ce au fost declarați vindecați. Este posibil însă ca acest virus să se transforme în viitor într-unul mai puțin periculos, similar celor care provoacă sezonier răcelile obișnuite.

Mai avem însă de așteptat, pentru că aceste transformări ale virusului SARS-CoV-2 se vor produce abia după ce majoritatea populației va dobândi un anumit nivel de imu­nitate fie pe cale naturală, prin infectare, fie prin vaccinare. Coronavirusurile sunt o familie de virusuri care provoacă boli respiratorii și intestinale la oameni și animale. În general, cauzează răceli ușoare, însă epidemia de sindrom respirator acut sever (SARS) din China din anii 2002-2003, cea de sindrom respirator din Orientul Mijlociu (MERS) din 2012, iar acum pandemia de COVID-19 au arătat că virusurile din această familie pot provoca și boli severe.

Se știe că infecțiile pe cale naturală din copilărie oferă imunitate, care ne protejează mai târziu împotriva bolilor severe, dar nu previn reinfectări, așa cum se întâmplă cu virusurile gripale sezoniere. Cercetătorii americani de la Universitatea Emory din Atlanta și cei de la Universitatea de stat din Pennsylvania au observat că patru tipuri de coronavirus, care provoacă răceli ușoare, circulă deja de multă vreme și aproape toată populația este infectată la vârste fragede. În baza acestei observații, autorii studiului estimează că şi noul coronavirus ar putea deveni în câțiva ani un virus mai puțin periculos. Dar, până când se vor cunoaşte mai multe lucruri certe despre SARS CoV-2, accentul trebuie pus pe prevenirea îmbolnăvirii și monitorizarea complicațiilor pe termen lung. 

Un alt studiu, realizat în Marea Britanie de Universitatea Leicester și de Oficiul Național pentru Statistică, este extrem de îngrijorător. Cel puțin acum, o treime dintre cei care au trecut printr-o formă severă a infecției cu noul coronavirus ajung din nou la spital în cel mult cinci luni după ce s-au recuperat, iar unul din opt moare din cauza complica­țiilor. Mulți dintre ei au dezvoltat ulterior o formă de diabet, afecțiuni cardiace sau boli cronice de ficat sau rinichi. Din cei aproape 48 de mii de pacienți externați din spitale în cursul primului val de infectări din Marea Britanie, aproape 30% au avut nevoie de spitalizare în medie după 140 de zile de când au fost declarați vindecați de COVID-19, iar 12,3% au murit. 

Deocamdată nu se cunoaște cu certitudine cât durează efectul imu­nizării în urma îmbolnăvirii, dar se pare că imunitatea care ne poate apăra de o reinfectare durează foarte puțin, în timp ce imunitatea care ne poate feri de o formă mai gravă a bolii durează ceva mai mult. Cu alte cuvinte, cei care au făcut o dată COVID-19 se pot reinfecta după un timp. În schimb, în funcție și de celelalte afecțiuni de care suferă fiecare, riscul de a face o formă severă a bolii este ceva mai mic, adică infectările ulterioare primei îmbolnăviri ar fi mai ușoare, asemenea unor răceli obișnuite.

Chiar şi în cazul tulpinilor noi de coronavirus semnalate în ultima perioadă și care sunt mai contagioase, cercetătorii americani susţin că imunitatea dobândită de la tulpinile anterioare ar fi suficient de puternică pentru a preveni forme mai grave ale bolii în caz de reinfectare. În ultima perioadă au fost semnalate mai multe tulpini noi ale noului coronavirus, predominante în Marea Britanie, Africa de Sud și Brazilia. Deși mult mai contagioase decât cea care a declanșat pandemia, se pare că aceste tulpini noi, din fericire, provoacă forme ceva mai ușoare ale bolii COVID-19. Totodată, sunt studii care confirmă că vaccinurile anti-COVID-19 dezvoltate până acum sunt eficiente și împotriva tulpinilor apărute în ultimul timp.

(Ileana Marin)