Cresc cazurile de obezitate infantilă în România

Numărul cazurilor de obezitate infantilă s-a dublat în ultimii 10 ani, afirmă medicul Luciana Gavrizi, specialist în diabet şi boli de nutriţie la Institutul Naţional de Endocrinologie „C.I. Parhon” din București. Potrivit acesteia, principala cauză a bolii este aportul caloric în exces.

Creșterea alarmantă a incidenței obezităţii infantile înregistrată în ultimii ani nu are o justificare medicală, în sensul unor cauze endocrinologice sau genetice, ci aportul caloric ridicat, susțin specialiștii. Spre comparație, doar 2-3% din totalul cazurilor de obezitate la copii sunt determinate de afecțiuni endocrinologice sau ereditare. „Ultimele cifre arată că obezitatea infantilă în România atinge şi 12-13% în rândul copiilor de toate vârstele, ceea ce e mult, iar gradul de supraponderabilitate poate ajunge şi până la 25%”, spune dr. Luciana Gavrizi, citată de Agerpres.

Însă obezitatea deja instalată nu reprezintă singura îngrijorare a medicilor. Un alt pericol la care sunt expuși copiii este aportul alimentar hipercaloric. Acesta survine în urma meselor de peste zi dezorganizate, a obiceiului de a consuma gustări nesănătoase (chipsuri, cartofi prăjiți, sucuri). Obiceiurile alimentare nepotrivite vârstei celor mici se vor transforma în obișnuință și în viața adultului de mai târziu, avertizează specialiștii în diabet și boli de nutriție.

„Sfatul meu ar fi un orar al meselor foarte bine pus la punct. Regula cu trei mese şi două gustări rămâne în picioare, indiferent de situaţie. Un copil care mănâncă foarte mult seara, dimineaţa se va trezi cu o poftă scăzută de mâncare, la micul dejun aproape că va ciuguli te miri ce, iar apoi se va duce la şcoală, unde va avea o gustare pe care o mănâncă sau nu, la prânz nu putem controla ce se întâmplă, iar când vine acasă, la orele 16:00-17:00, rupe. Deci, aportul majoritar va fi seara, intră într-un ciclu vicios şi a doua zi o luăm de la capăt”, a explicat Gavrizi, amintind că există pentru fiecare categorie de vârstă o recomandare de număr de calorii. Aceasta a adăugat că majoritatea cazurilor de obezitate sunt întâlnite la copiii de până la 8 ani.

Odată instalată, obezitatea poate fi tratată printr-o conduită terapeutică recomandată de medici și, mai ales, printr-o susținută activitate fizică. În prezent, conform statisticilor, sedentarismul este unul dintre factorii decisivi în instalarea obezității, dar și a unor boli asociate, de aceea dr. Gavrizi recomandă părinților să-și încurajeze copiii să facă sport de cel puțin trei ori pe săptămână.

În ceea ce privește regimul alimentar, dezechilibrele apar și din cauza consumului de dulciuri în exces. Solicitând în perma­nen­ță activitatea pancreasului și, implicit, secreția de insulină, dulciurile ajung să producă dependență. „Odată cu îngurgitarea unei cantităţi mari de glucide, pancreasul este stimulat. El secretă insulină, pentru că primeşte semnale că în sânge a crescut zahărul. Secretă insulină, normalizează glucoza din sânge. Însă, de foarte multe ori poate depăşi acest prag - scade glicemia mai mult decât în mod normal - şi atunci copilului i se face poftă de ceva dulce. Dulcele acela concentrat consumat îi creşte în continuare secreţia de insulină. Se produce un cerc vicios şi tot timpul vrea să mănânce ceva dulce”, precizează medicul, care a adăugat că nu același lucru se întâmplă atunci când copilul consumă un măr, fruct cu un indice glicemic mai scăzut decât zahărul. Părinții sunt primii răspunzători și cei care ar trebui să intervină din timp atunci când constată dezechilibre și excese în regimul alimentar al propriilor copii, conchide specialistul în diabet și boli de nutriție.