Fructele călugărului (sau para călugărului) sunt mici, verzi şi se aseamănă cu nişte tărtăcuțe sau cu pepenele galben. Provin din Asia de Sud-Est și erau folosite încă din secolul al XIII-lea. Nu se
Creşte numărul bolnavilor de cancer
Numărul pacienţilor bolnavi de cancer este în creştere în România, aceste cazuri fiind depistate în stadiile 3 şi 4, a declarat preşedintele Societăţii Române de Chirurgie, Mircea Beuran. Mai mult, acesta a evidenţiat importanţa alimentaţiei, menţionând drept factori care pot provoca îmbolnăvirea de cancer şi toxicitatea, şi poluarea.
Potrivit celui mai recent raport al Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului, în România apar anual 78.800 noi cazuri de cancer, în creștere cu aproape 4.000 de cazuri de la ultimul raport, din 2008. Prevalența pe ultimii cinci ani este de 178.400 de cazuri. Cancerul de plămâni este cel mai frecvent tip de cancer în țara noastră, urmat de cancerul colorectal, de sân, de prostată și de col uterin, au arătat reprezentanții APCR. „Recrudescenţa cancerului în România este în creştere. Din nefericire, sesizăm stadialitatea mare - 3 şi 4. Deja sunt stadiile care au complicaţii ale bolii. În cancerologie terapia se efectuează după stadiul şi tipul de celulă canceroasă. Depistarea cancerului înseamnă să ai în ţară un sistem de screening, în care, periodic, după decada de vârstă în care te găseşti, să ai o ritmicitate în a fi controlat. În felul acesta sistemul ar decanta cazuri complicate care înseamnă stadiul 3 şi 4, care înseamnă internări, tratamente lungi, complexe, cheltuieli foarte mari pentru sistem. În cazurile de stadiul 0, 1, 2, în care această patologie este sesizată din timp, terapia are eficienţă mai mare şi costuri mai mici”, a afirmat prof. Beuran, citat de Agerpres. Potrivit acestuia, rolul medicului de familie este foarte important în depistarea cancerului, în general. „Medicul de familie, cel care ţine lucrurile în mână într-o populaţie, ar trebui să facă întâi o evaluare, vizavi de genetică, pentru că la unii cancerul este şi la 20 de ani, şi la 30 de ani, şi la 40 de ani”, a spus Beuran. El a subliniat importanţa unui program naţional de screening. „Trebuie să fie un program larg, pentru că avem această patologie oncologică, din nefericire de la copil până la vârstele cele mai înaintate”, a explicat prof. Beuran, care a amintit că, în urmă cu 15-20 de ani, numărul de cazuri de cancer era mai mic decât în prezent.
Preşedintele Societăţii Române de Chirurgie a evidenţiat importanţa alimentaţiei, menţionând drept factori care pot provoca îmbolnăvirea de cancer şi toxicitatea şi poluarea. Mircea Beuran a precizat că printre afecţiunile benigne care netratate pot duce la afecţiuni maligne se numără boala de reflux gastroesofagian, hernia hiatală, boala Beret, esofagitele de reflux care pot fi acide sau alcaline, gastritele care pot fi de alimentaţie, alcoolice, ale fumătorilor, dar şi bolile de însoţire în cadrul hepatitelor cronice, cirozelor. La rândul său, vicepreşedintele Societăţii Române de Chirurgie, Ştefan Georgescu, a subliniat că formele de cancere la tineri sunt foarte grave întrucât au „o biologie” proprie vârstei „extrem de vie” şi cu un prognostic foarte rău. În 2014, în România, 30.100 de bărbaţi şi 20.200 de femei au murit de cancer potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). În cazul bărbaților, 27,3% dintre ei au fost răpuși de cancer de plămâni sau de trahee. La femei, 17% au murit din cauza cancerului de sân. Clasamentele care plasează deseori România printre țările cu mortalitate ridicată de cancer pot fi explicate prin depistarea tardivă a maladiei - românii nu fac controale regulate și amână sfătuirea cu medicul până în momentul în care nu mai pot suporta simptomele.