Creştere alarmantă a cazurilor de ficat gras non-alcoolic

Medicii trag un semnal de alarmă privind creşterea cazurilor de ficat gras non-alcoolic, o afecţiune complexă, progresivă şi multisistemică, o povară medicală şi de sănătate publică la nivel global, tot mai des întâlnită și la vârste mici. În contextul creşterii supraponderalităţii şi obezităţii la această categorie, unu din cinci tineri sub 25 de ani are steatoză sau steatohepatită non-alcoolică, potrivit prof. univ. dr. Liliana Gheorghe, şefa Clinicii de Gastroenterologie din cadrul Spitalului Clinic Fundeni din Bucureşti.

Boala ficatului gras non-alcoolic (Nonalcoholic Fatty Liver Disease - NAFLD) şi forma sa avansată, steatohepatita non-alcoolică (Non­alcoholic Steatohepatitis - NASH), sunt factori de risc majori pentru afecţiuni concomitente: peste 70% din pacienţi suferă de obezitate, până la 75% au diabet de tip 2, iar între 20% şi 80% au hiperlipidemie, potrivit datelor prezentate de prof. univ. dr. Liliana Gheorghe într-o conferință de presă organizată cu prilejul celei de-a 42-a ediţii a Congresului Naţional de Gastroenterologie, Hepatologie şi Endoscopie Digestivă.

În prezent, 115 milioane de persoane din întreaga lume suferă de boala ficatului gras non-alcoolic şi se estimează că numărul lor va creşte progresiv până în 2030, în con­dițiile în care această boală rămâne în multe cazuri nediagnosticată şi netratată. Din acest motiv, medicii trag un semnal de alarmă pentru ca populaţia să înceapă să conştientizeze care sunt factorii de risc, și anume obezitatea, diabetul zaharat tip 2 și dislipidemia, şi cum evoluează boala ficatului gras către complicaţii hepatice şi extrahepatice care pun în pericol chiar viața: ciroza, cancerul hepatic, boli cardiovasculare, boala renală cronică, cancere extradigestive.

Oricine trebuie să ştie că se poate evita apariţia acestor afecţiuni sau se poate ameliora starea de sănătate prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi echilibrat, ceea ce presupune mişcare fizică regulată, dietă echilibrată, evitarea alimentelor bogate în grăsimi sau zaharuri și menţinerea unei greutăţi corporale normale. „Un semnal îngrijorător este creşterea cazurilor de ficat gras non-alcoolic la tineri, copii şi adolescenţi. În contextul creşterii supraponderalităţii şi obezităţii la această categorie, unu din cinci tineri sub 25 de ani are steatoză sau steatohepatită non-alcoolică. În momentul actual, ficatul gras non-alcoolic este cea mai frecventă afecţiune hepatică şi are o contribuţie substanţială la creşterea incidenţei cirozei, cancerului hepatic şi indicaţiei de transplant hepatic”, a subliniat prof. univ. dr. Liliana Gheorghe, citată de Agerpres.

Pentru a preveni şi controla boala ficatului gras non-alcoolic trebuie să facem cel puțin o dată pe an analize de sânge și o ecografie abdominală. De asemenea, menţinerea unei greutăţi normale, cu un indice de masă corporală (IMC) sub 25 kg/m2, este esenţială în prevenirea şi controlul bolii. 

Ca recomandări generale, medicii ne sfătuiesc să adoptăm un stil de viaţă activ și o alimentaţie echilibrată şi sănătoasă, bazată pe principiile dietei mediteraneene, care include consumul de cereale integrale, fructe şi legume, nuci, alune, cafea în cantităţi moderate, peşte, carne albă slabă şi utilizarea uleiului de măsline. 

La rândul său, prof. dr. Anca Trifan, de la Institutul de Gastroenterologie și Hepatologie din Iași, s-a arătat îngrijorată de rezultatul unui studiu realizat în rândul studenților din Iași, care arată că unu din șase studenți are ficat gras non-alcoolic. Chiar dacă nu au fibroză semnificativă la această vârstă, este totuși un mare semn de îngrijorare. În opinia ei, boala ficatului gras este mai degrabă o boală a sărăciei, deoarece atunci când ajung la un nivel de trai îndestulător oamenii pun mai mult preț pe sănătate și sunt mai atenți la ceea ce mănâncă. (I. M.)