Cum depășim efectele trecerii la ora de vară

Am trecut de câteva zile la ora de vară, dar organismul nostru are nevoie de o săptămână sau chiar două pentru a se adapta la decalajul orar, pe care mulți dintre noi îl resimt fizic, ba chiar și psihic. Trecerea la ora de vară presupune să ne trezim cu o oră mai devreme decât eram obișnuiți în perioada de toamnă-iarnă, ceea ce poate influența producerea în organism a doi hormoni importanți, spun medicii.

Doctorul Ștefan Busnatu, medic primar cardiolog, a vorbit despre modul în care schimbarea programului de somn influențează mecanismul prin care organismul nostru produce doi hormoni importanți pentru sănătate, cortizolul și melatonina, informează news.ro. Cortizolul, denumit și hormonul de stres, este produs de organism începând cu orele 2:00-3:00 noaptea, iar la orele 5:00-6:00 dimineața se înregistrează un vârf al nivelului de cortizol în sânge. Este un hormon care, pe de o parte, are un rol protector pentru inimă, dar pe de altă parte, dacă depășește un anumit nivel, poate să dăuneze, provocând hipertensiune, dislipidemie (colesterol mărit) şi chiar rezistenţă la insulină.

La fel de importantă pentru reglarea ritmului circadian, melatonina, numită și hormonul întunericului, este produsă în organism odată cu lăsarea nopţii. Acest hormon are un rol esenţial pentru relaxarea corpului din timpul somnului, reduce tensiunea arterială pe perioada nopţii, are efecte antioxidante şi antiinflamatorii, care reduc riscul ca organismul să se degradeze, îmbunătățind calitatea somnului. 

Odată cu schimbarea orei, suntem nevoiţi să facem față modificării acestor tipare de eliberare a celor doi hormoni. Este foarte important să ținem cont că organismul are propriul său „ceas” intern. Pentru a ne adapta trecerii la ora de vară, trebuie să ne asigurăm că dormim zilnic câte 8 ore, în condiții de întuneric, astfel încât nivelul de melatonină să ne permită somnul odihnitor de care avem nevoie, iar cortizolul să atingă nivelul maxim spre dimineață și să scadă apoi spre seară, așa cum este normal.

Ținând cont de aceste aspecte, doctorul Ștefan Busnatu recomandă ca activitățile fizice, mișcarea, care ajută la sănătatea inimii, să fie făcute în prima parte a zilei, pentru o bună sincronizare cu ceasul intern al organismului.

Pe de altă parte, este extrem de important repaosul alimentar pe perioada nopții. În principiu, după orele 19:00-20:00 ar fi bine să nu mai mâncăm nimic sau să mâncăm ceva foarte ușor și în cantități mici, așa încât organismul să beneficieze din plin, în timpul nopții, de starea de relaxare indusă de melatonină. 

Tulburările de somn care pot să apară după trecerea la ora de vară ne fac să ne simțim mai obosiți, mai irascibili, mai greu de mulțumit și, de fapt, mai instabili din punct de vedere emoțional. În primele zile după trecerea la oră de vară, ne concentrăm mai greu, putem să avem unele probleme de memorie, iar adaptarea poate dura o săptămână sau chiar două săptămâni, spune medicul psihoterapeut Bianca Poptean.

Persoanele care au deja o formă de depresie, care au afecțiuni cardiace și chiar şi adolescenții resimt cel mai puternic această devansare a orei și a rutinei lor zilnice. Un studiu din 2014 al Academiei Americane de Neurologie evidențiază că rata de accident vascular cerebral ischemic crește cu aproape 8% în primele 2-3 zile după trecerea la ora de vară, deci, cumva, tot organismul este afectat. De aceea, este important să avem mai multă grijă de noi. Se poate trece mai uşor de această perioadă dacă ne odihnim suficient, mergând mai devreme la culcare, dacă facem mișcare, chiar şi simplul mers pe jos, dar şi cu o alimentaţie adecvată. (I. N.)