Cum ne afectează temperaturile de iarnă

Frigul și temperaturile sub limita de îngheț încep să se facă simțite, chiar dacă mai târziu decât eram obișnuiți, iar meteorologii prognozează vreme cu adevărat de iarnă pentru perioada următoare. Atenție, însă, vremea deosebit de rece poate provoca probleme de sănătate, mai ales pentru persoanele cu afecțiuni preexistente.

În mod îngrijorător, studiile arată că riscul de a suferi un atac de cord sau un accident vascular cerebral se dublează în perioadele geroase mai lungi de patru zile. Specialiştii explică prin faptul că vasele de sânge de la nivelul pielii și al extremităților mâinilor și picioarelor se îngustează ca reacție la frig, în încercarea de a menține corpul la o temperatură normală. Denumit vasoconstricție, acest proces are ca efect creșterea tensiunii și a pulsului, deoarece inima trebuie să depună un efort mai mare pentru a pompa sânge în tot corpul. În același timp, sângele tinde să se îngroașe și devine mai lipicios pe măsură ce temperatura scade, deoarece corpul începe să producă mai multe trombocite, adică celulele sanguine care ajută la coagularea sângelui și împiedică în anumite situații sângerarea. În aceste con­di­ții, reacția organismului la frig crește și riscul de apariție a cheagurilor.

Deși acesta este un răspuns absolut normal al corpului la frig, în încercarea de a proteja organele vitale și a menține temperatura internă la 37 de grade Celsius, vasoconstricția cauzată de expunerea la frig poate fi periculoasă mai ales în cazul pacienților cardiaci, situaţie în care crește riscul de atac de cord și de accident vascular. Experții Fundației Britanice a Inimii, citați de cotidianul Daily Mail, spun că putem reduce acest risc dacă purtăm îmbrăcăminte în mai multe straturi atunci când ieșim din casă la temperaturi de îngheț și dacă petrecem cât mai puțin timp posibil afară.
O altă problemă specifică sezonului rece o reprezintă infecțiile respiratorii. Iarna petrecem majoritatea timpului în spații închise, deseori aglomerate și mai puțin ventilate, fapt care ajută virusurile să se răspândească. De asemenea, imunitatea este în general mai scăzută în sezonul rece, ceea ce ne face mai vulnerabili în fața virozelor, cu manifestări mai severe față de răcelile din lunile mai calde. Majoritatea studiilor au arătat că aerul rece pe care îl inspirăm ne slăbește sistemul imunitar, motiv pentru care experții ne recomandă să purtăm un fular care să acopere pe cât posibil și nasul.

Frigul agravează problemele de respirație ale persoanelor care suferă de astm sau de boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), în condiţiile în care aerul rece inspi­rat produce o îngustare și ob­struc­ția căilor respiratorii și a plămânilor, ceea ce poate provoca accese de tuse, difi­cultăți de respirație, res­pi­rație șu­ie­rătoare sau crize de astm, cu riscul ca afecțiunile respiratorii preexistente să se agraveze. Medicii susţin că şi persoanele care suferă de artrită trebuie să se protejeze de frig, deoarece acesta scade temperatura articulațiilor și crește sensibilitatea la durere, articulațiile afectate devenind mai rigide și dureroase. 

De asemenea, vremea rece se caracterizează și prin scăderea presiunii atmosferice, care provoacă contracții ale musculaturii și ale tendoanelor, însoțite de durere. Inclusiv starea sufletească ne este afectată în perioadele geroase și sunt numeroase studii care arată că în timpul iernii se înmulțesc cazurile de anxietate și de depresie, din cauza zilelor mai scurte și mai mohorâte. 

Există și efecte colaterale ale perioadelor reci asupra sănătății: accidentările din cauza zăpezii și a poleiului. Așadar, vremea rece poate avea efecte multiple asupra sănăt­ă­ții. Este important să fim atenți dacă avem membri ai familiei, prieteni sau cunoștințe cu vârsta peste 65 de ani și cu boli cronice, să fie bine îmbrăcați, să iasă din casă doar dacă este absolut nevoie și să ne asigurăm că au în casă cel puțin 18 grade Celsius. (I. M.)