Cum ne agresează radicalii liberi organismul

Recent, s-a constatat rolul negativ al stresului din viaţa cotidiană, precum şi al uleiurilor vegetale hidrogenate, existente în margarine de consum, sosuri pentru salate, uleiuri de gătit, creme fără lapte. Aceste uleiuri produc radicali liberi în momentul în care sunt oxidate, în contact cu aerul şi la temperaturile ridicate din timpul gătirii. Prin oxidare se produce un lanţ de reacţii „de mutilare“ la nivel molecular, distrugând funcţiile vitale ale celulelor, cu o viteză superioară capacităţii de apărare a organismului. Toţi aceşti factori stimulează producerea şi activarea radicalilor liberi.

Când radicalii liberi predomină, într-un corp cu sistemele de apărare slăbite, apare un stres oxidativ epuizant, care duce la diferite îmbolnăviri, uneori foarte grave.

În atmosferă, radicalii liberi se află sub diferite forme de oxigen în stare instabilă (hidroxil, peroxid, superoxid), care se formează în urma acţiunii anumitor factori asupra oxigenului molecular pe care îl respirăm. Aceştia sunt radicalii liberi, consideraţi, în prezent, drept inamicul numărul 1 al sănătăţii, care declanşează mecanismele primare de producere a bolilor, ruinând, astfel, sănătatea.

Suprasolicitarea, cofeina în exces şi fumul de ţigară, sursele de radicali liberi

Radicalii liberi pot pătrunde în organism din exterior, având ca factori favorizanţi fumul de ţigară, aerul poluat, smogul cu fum, gazele de eşapament (mai ales cu plumb), ozonul, substanţele toxice din aer şi apă (clorul), pesticidele, metalele grele (cadmiul, aluminiul etc. din apa potabilă), aditivii chimici şi reziduurile din alimente, alcoolurile tari, medicamentele de sinteză chimică, expunerile prelungite la soare şi lipsa antioxidanţilor din alimentaţie.

Un alt factor favorizant este cofeina consumată în exces, care creează încordare, anxietate, dureri de cap, indispoziţie şi lipsă de energie. Pătrunderea lor în organism mai este favorizată de radiaţiile nucleare, razele ultraviolete şi razele Röntgen, temperaturile foarte ridicate (la fierberea alimentelor) şi suprasolicitarea fizică sau psihică.

Ajunşi în celulele vii, radicalii liberi degradează membranele, proteinele, grăsimile şi, mai ales, acizii nucleici (ADN, ARN), cu rol esenţial în mecanismul ereditar, modificând substratul genetic celular, ducând la o stare de îmbolnăvire generală.

O celulă „mutilată“ după pătrunderea radicalilor liberi îşi pierde funcţiile vitale şi se transformă, ea însăşi, într-o sursă de noi radicali liberi, care atacă alte celule sănătoase prin reacţii biochimice anormale desfăşurate în lanţ necontrolat, cu repercusiuni foarte grave în timp asupra întregului organism.

Există şi radicali liberi produşi de propriul corp, ca subproduşi naturali ai metabolismului. Aceştia pot avea un rol important în sistemul de apărare celulară, distrugând bacteriile şi virusurile, descompunând poluanţii chimici şi neutralizând toxinele. Aflaţi în doze foarte ridicate, radicalii liberi devin dăunători mai ales prin activare, în cazul proceselor metabolice care produc energie fizică şi intelectuală, cu reacţii de oxidare energică.

Celulele creierului sunt foarte vulnerabile la atacul radicalilor liberi

Multe cercetări au demonstrat că radicalii liberi sunt factori declanşatori în peste 200 de maladii cunoscute, de la cancere la afecţiuni cardiovasculare şi pulmonare, boli ale sistemului nervos, artrită reumatoidă, boli oculare, scăderea imunităţii şi îmbătrânirea prematură.

Predispoziţia la cancer este urmare a dereglării substratului genetic celular (ADN, ARN) şi a reducerii capacităţii imunitare, mai ales la un nivel suboptimal de antioxidanţi din sânge. În declanşarea cancerelor, radicalii liberi produc mutaţii genetice care activează genele oncogene. Predispoziţia la boli de inimă şi de circulaţie sanguină poate fi cauzată prin multiplele leziuni ale membranelor celulare şi ale vaselor de sânge, provocate de contactul cu radicalii liberi foarte activi. Atacul acestora asupra grăsimilor şi în special asupra colesterolului „bun“ (HDL) reprezintă primul pas în declanşarea aterosclerozei coronariene şi a accidentelor vasculare cerebrale.

Se ştie că radicalii liberi agresează toate organele şi ţesuturile corpului, dar au predilecţie pentru atacarea creierului, care conţine aproximativ 50% din totalul grăsimilor nesaturate. Acestea au o mare nevoie de un aflux intens de oxigen şi de sânge. Prin aceasta, celulele creierului sunt foarte vulnerabile la atacul radicalilor liberi, tocmai datorită acestui conţinut ridicat de grăsimi nesaturate. În prezent, multe grăsimi naturale necesare organismului sunt înlocuite, prin alimentaţie, cu grăsimi nesaturate din uleiurile vegetale hidrogenate, alterate din punct de vedere chimic în urma unor procese de oxidare (râncezire). Printr-o alimentaţie greşită, moleculele de grăsimi denaturate se dirijează spre celulele şi vasele sanguine ale creierului şi spre globulele albe (leucocite), care manifestă cea mai mare aviditate pentru grăsimi. Prin oxidare treptată, grăsimile denaturate eliberează radicali liberi corozivi, care atacă celulele sănătoase din creier, declanşând o serie de boli grave, cum sunt cancerul, pierderea memoriei, scleroza multiplă în plăci şi boala Alzheimer.

Radicalii liberi provoacă îmbătrânirea accelerată a celulelor

Radicalii liberi au o contribuţie importantă în declanşarea şi altor afecţiuni maladive, cum sunt:

- bolile neurologice, demenţa senilă, maladia Parkinson şi boala Alzheimer;

- neuropatiile cauzate de complicaţii ale diabetului;

- reducerea funcţiilor imunitare şi sensibilizarea la infecţii, mărind riscul bolilor inflamatoare, inclusiv a artritei reumatoide şi a poliartrozelor;

- boli oculare, inclusiv cataracta;

- apariţia ridurilor, ca o consecinţă a distrugerii proteinelor din celulele epidermice, care îşi pierd elasticitatea.

Mulţi oameni de ştiinţă din întreaga lume au studiat factorii care afectează îmbătrânirea. Un rol important în declanşarea îmbătrânirii celulelor şi ţesuturilor s-a constatat că îl au radicalii liberi, acele molecule extrem de instabile, unele provenite din exterior, iar altele generate direct în corpul omenesc, ca urmare a reacţiilor metabolice de creare a energiei fizice şi intelectuale.

Conform teoriei lui Harman, radicalii liberi atacă şi distrug celulele umane, provocând o sensibilizare la atacul diferitelor boli şi, mai ales, unele simptome care caracterizează îmbătrânirea, cum ar fi cutarea pielii prin pierderea elasticităţii şi formarea de riduri vizibile, pigmentarea pielii cu apariţia unor pete maronii, instalarea cataractei şi a glaucomului, rigidizarea arterelor şi venelor, boli de inimă cu infarct, arterite, flebite şi tromboze, pierderea memoriei, scleroza multiplă în plăci, boala Alzheimer, apoplexia, senilitatea, diferite cancere şi alte stări degenerative.

Prin urmare, îmbătrânirea nu ar fi un proces strict cronologic, provocat de trecerea timpului ci, mai curând, un proces biologic, determinat de viteza cu care radicalii liberi sunt asimilaţi în organism, unde distrug rapid ţesuturile şi afectează funcţiile vitale.

Cum pot fi eliminate sursele de radicali liberi?

Specialiştii au un întreg arsenal de măsuri şi de preparate pe bază de substanţe nutritive, care, aplicate corect, neutralizează radicalii liberi înainte ca aceştia să producă vătămări majore.

Prima acţiune constă din eliminarea, pe cât posibil, a tuturor surselor de radicali liberi, care provin atât din exterior, cât şi din interiorul organismului. În acest scop se vor lua următoarele măsuri:

- evitarea fumului de ţigară (atât de către fumătorii activi, cât şi de cei pasivi);

- interzicerea consumului de grăsimi nesaturate;

- evitarea excesului de băuturi alcoolice tari;

- evitarea expunerii la gazele de eşapament şi alte noxe toxice din mediul extern;

- controlul riguros al expunerii îndelungate la radiaţii ultraviolete, cosmice şi radioactive;

- scurtarea timpului de şedere în faţa ecranului televizorului sau al computerului;

- reducerea convorbirilor de durată lungă la telefonul mobil sau la telefonul fără fir;

- renunţarea la aparatele cu microunde pentru prepararea sau încălzirea alimentelor;

- asigurarea necesarului de oligoelemente (seleniu şi zinc), care intervin în sinteza a două enzime antioxidante vitale (glutation-peroxidaza şi superoxid-dismutaza), cu efecte extraordinare în distrugerea radicalilor liberi şi de creştere a imunităţii.

Mişcare zilnică şi un aport de vitamine antioxidante!

Persoanele cu o activitate predominant statică vor reduce consumul zilnic de calorii la 1.600 pentru femei şi 1.800 pentru bărbaţi. Se va face multă mişcare în aer liber, eventual cu practicarea unor sporturi moderate. Bolile cronice şi diferitele suferinţe fizice vor fi tratate din timp.

Indiferent de vârstă, se va menţine o viaţă echilibrată, fără suprasolicitări fizice sau intelectuale, introducând în programul zilnic pauze pentru relaxare şi somn, cu efecte benefice de întărire a sistemului imunitar şi de sporire a şanselor de luptă împotriva radicalilor liberi.